Page 32 - Revista Morisena_nr_3_2016

MORISENA nr. 3/2016 Revistă trimestrială de istorie

Muzeograf Ioan Traia artă: Ioachim Miloia, care, pe atunci, urma studiile teologice Dr. Mircea Rusnac intrarea clădirei Direcţiunei Exploatărilor.” (2) După Bon-
(Timișoara) în Caransebeş. Necrologul continuă menţionând că regretatul (Reșița) toş, numărul lor era de 180-200, ceea ce pare mai con-
decedat: „În Caransebeş a activat timp de cinci ani în funcţia form cu realitatea. (3) După scurt timp, Bontoş a auzit ţi-
pete din biroul lui Vellan: „Jos cu el, afară cu el” etc. (4)
Învăţătorul confesional Cazul Vellan. Alte mărturii Inginerul Mihail Munteanu a coborât din biroul său, care
se afla deasupra celui al lui Vellan, la orele 15,37, auzind
Achim Miloia documentare privind situația de de acolo „vociferări puternice”. A intrat în biroul acestuia.
La masa de lucru se afla Vellan, având în dreapta sa pe
la Uzinele de Fier și Domeniile colonelul Sergiu Ştefănescu şi pe maiorul inginer Pancu
Învăţătorul confesional Achim Miloia, care a slujit o Ionescu, care veniseră în audienţă la el înainte de apariţia
mare perioadă de timp şi cu rezultate deosebite şcoala din Reșița (septembrie 1946) muncitorilor. (5) Maiorul inginer Pancu Ionescu din Comi-
Ferendia, provenea din localitatea vecină Fizeş, judeţul sia de control a Administraţiei livrărilor se afla în biroul lui
Caraş-Severin. S-a născut în anul 1862, părinţii săi fiind Vellan împreună cu colonelul Sergiu Ştefănescu, noul pre-
Damaschin şi Ana Miloia - „lucrători de pământ în stare Continuăm prezentarea documentelor din Fondul şedinte al acestei Comisii, care tocmai sosise la Reşiţa. El
bună” - după cum se menţionează în capitolul Autobiografia Dr. Antoniu Marchescu, aflat la Muzeul Banatului Mon- venise imediat în audienţă „pentru obţinerea unei locuinţe,
învăţătorului Achim Miloia, cuprinsă în Monografia comunei tan, privitoare la situaţia Uzinelor de Fier şi Domeniilor precum şi pentru tranşarea unor chestiuni de serviciu.” (6)
Ferendia din anul 1901, păstrată în manuscris, în arhiva Reşiţa în toamna anului 1946. Este vorba despre un set „În timpul convorbirilor noastre, dl. director Vellan a pri-
familială. La insistenţele învăţătorului confesional din Fizeş de 15 documente referitoare la un grav incident produs de mit un telefon care îi anunţa că muncitorii de la Oţelărie
Martin Ţiapu, care a intuit calităţile elevului, Achim este dat un grup de muncitori de la secţia Oţelărie. În ziua de 10 vin la direcţiune (asta după spusele dlui director Vellan).
la şcoală, în ciuda precarităţii materiale a familiei. A fost septembrie 1946, acestor muncitori le-a fost distribuită o Nu mult după aceea, un alt telefon anunţa că şi muncitorii
absolvent al Institutului Pedagogic Diecezan din Caransebeş, sumă de bani, reprezentând „ajutorul de iarnă”, prevăzut
prestigioasă instituţie de învăţământ românesc din Monarhia în contractul colectiv de muncă. Suma era mult inferioară
Austro-Ungară. în cei trei ani de şcolarizare (1880/1881, aşteptărilor lor, iar reacţia pe care au avut-o a fost deo-
1881/1882, 1882/1883) pe care i-a urmat la acest institut, sebit de violentă, soldându-se cu agresarea gravă a direc-
Achim Miloia a avut o seamă de profesori excepţionali - torului uzinelor, inginerul Alexandru Vellan, şi cu lovirea
pe care îi menţionează în autobiografie: Ştefan Velovan, preşedintelui sindicatului, social-democratul Iosif Muste-
Patriciu Drăgălina, Ioan Nemoianu, George Mărginean, I.C. ţiu. La această exacerbare a manifestărilor unor muncitori
Barcian, Filip Adam, Vasile Mândrean, George Petrescu şi contribuiseră şi presa comunistă, ca şi o serie de agitatori
Nicolae Popovici. ai aceluiaşi partid, care duceau o campanie permanentă
În 14 decembrie 1883 şi-a ocupat postul de „învăţător împotriva directorului Vellan. Contextul economic şi cel
substitut”, pe care i 1-a repartizat Consistoriul din Caransebeş, social-politic erau foarte complicate. Imediat după înche-
prin „Ordonaţiunea” din 14 noiembrie din acelaşi an. Aici a ierea războiului, populaţia întregii ţări era grav afectată
activat timp de doi ani, fiind coleg cu învăţătorul Emilian în privinţa nivelului de trai de numeroşi factori, precum
Novacovici care, mai târziu, a cercetat cultura populară ocupaţia sovietică deosebit de dură, seceta, inflaţia, sărăcia
a Răcăşdiei şi a publicat o monografie a acestei localităţi, generalizată. La acestea se adăugau profundele frământări
precum şi alte lucrări etnografice şi istorice. social-politice, procesul de comunizare a ţării fiind în toi.
Din data de 11 ianuarie 1886, Achim Miloia a fost Mai erau două luni până la alegerile parlamentare, cam-
învăţător la şcoala din Ferendia. În această localitate, el a Bustul dr. Ioachim Miloia (1897-1940), fiul lui Achim Miloia, pania electorală aflându-se aşadar în plină desfăşurare. În de la Locomotive vin la direcţiune. Dl. director Vellan a
fost un vrednic slujitor al învăţământului, timp de 23 de ani, pictor al Bisericii Ortodoxe Române din cartierul Iosefin din cadrul acestor evoluţii, deşi la Reşiţa atmosfera era relativ cerut centralei telefonice în două rânduri să obţină legătura
având şi o bogată activitate culturală, prin care s-a impus Timişoara, este amplasat în parcul acestui lăcaş de cult. mai calmă, aici proletariatul având îndelungate tradiţii so- cu dl. Musteţiu. Negăsindu-l, a dat ordin centralei să-l cau-
în cadrul comunităţii româneşti de aici. Astfel, a constituit cial-democrate, opuse manifestărilor violente, iată că s-a te şi să-l pună în legătură cu dsa. Dl. colonel Ştefănescu s-a
o bibliotecă şcolară reprezentativă, începând cu donarea de casier la Banca Sebeşană, iar în ultimii trei ani din viaţă produs şi o excepţie, când situaţia a scăpat de sub control, ridicat voind să plece; dl. director Vellan ne-a reţinut spu-
propriului fond de carte; a întemeiat şi a dirijat corul satului; a fost în serviciul Consistoriului, fiind angajat ca ajutor de cu consecinţe iremediabile. Pentru ilustrarea evenimente- nând ca să vedem în ce condiţiuni lucrăm cu muncitorii.”
a elaborat Monografia comunei Ferendia, care, din păcate, a exactor, lucrând cu zel neobosit până cu două săptămâni lor produse, vom face în cele ce urmează largi referiri la (7) Intrând în birou, muncitorii au vociferat, cel mai tare
rămas în manuscris. Câştigându-şi un binemeritat prestigiu înainte de încetarea din viaţă. documentele menţionate. strigând Ion Meda: „Am venit pentru 50 kgr. de paradai-
în rândurile dăscălimii din zonă, el a fost ales preşedinte al Achim Miloia a fost acel apostol al satelor în condiţiile Secretarul Direcţiunii Exploatărilor din Reşiţa, Ale- să.” (8) În loc să le răspundă, Vellan apela mereu telefonic
„Reuniunii învăţătorilor” din despărţământul Vârşeţ. vitrege ale învăţământului agresiv maghiar cu ale cărui măsuri xandru Bontoş, se afla în biroul său când, la ora 15,15, „por- centrala sindicală, acest fapt enervându-i şi mai tare pe cei
Datorită calităţilor sale profesionale i s-a atribuit antiromâneşti s-a luptat hotărât şi demn. Tocmai în acea tarul mi-a raportat că o mulţime de muncitori de la Oţelărie veniţi. Ei au început să strige: „Să lase telefonul! Să stea
funcţia de revizor şcolar de pe lângă „Comitetul eparhial perioadă, Achim Miloia a reuşit să convingă comunitatea se-ndreaptă manifestând către Direcţiune. Am intrat în ca- de vorbă cu noi!” (9)
din Caransebeş”, în necrologul apărut în „Foaia diecezană” din Ferendia să construiască un nou şi încăpător local şcolar, binetul domnului director şi i-am raportat acest lucru. Dsa Muncitorul Roşca, continua Pancu Ionescu, „s-a
(Organ al Eparhiei Gr. Or. Române a Caransebeşului) anul beneficiind şi de aportul moşierului satului, „Gazda Vesa”, a luat notă şi a declarat că le stă la dispoziţie, să vină, să apropiat de mine, căutând să-mi explice motivele nemulţu-
XXII, 19 februarie, v./4 martie, n. 1917 - articol semnat un gospodar bine organizat şi care era în relaţii foarte bune vadă ce doresc.” (1) La rândul său, locotenent-colonelul mirii lor. În necunoştinţă de cauză, eu nu ştiam ce atitudine
cu iniţialele L.R.V. - se precizează că Achim Miloia: „Ca cu învăţătorul. Nicolae Danielescu consemna sosirea muncitorilor astfel: să iau şi am căutat să-l ascult cu luare aminte. Mai mulţi
învăţător pensionat s-a aşezat în oraşul nostru pentru ca să Achim Miloia a fost o figură luminoasă de învăţător „În ziua de 10 septembrie 1946, pe la orele 15 – 15,15, am dintre ei mi-au arătat plicurile în care au primit ajutorul de
poată da feciorilor săi Vasile (studiază Pedagogia Superioară confesional, care a muncit fără preget pentru propăşirea auzit în faţa clădirii zgomot neobişnuit, voci bărbăteşti şi iarnă (printre aceştia erau şi femei).” Pancu Ionescu a pro-
la Budapesta, de prezent sublocotenent î.r.) şi Achim (teolog) învăţământului în modestul sat, Ferendia, iar fiul său Ioachim femeieşti. M-am uitat pe fereastră şi am văzut un grup de pus muncitorilor să îi acorde lui Vellan un răstimp de opt
o creştere mai aleasă”. Achim era viitorul om de cultură şi de Miloia a devenit o personalitate marcantă a culturii bănăţene. circa 40-50 muncitori şi muncitoare ce se îndreptau spre zile, dar ei „au refuzat sau au propus numai 24 de ore”. (10)

Pag. 30 Pag. 31