Page 27 - Revista Morisena_nr_3_2016

MORISENA nr. 3/2016 Revistă trimestrială de istorie

7. G. E. MÜLLER, Die Ursachen der Vertrei- p. 231-235, p. 479-482; K. ROTH, A magyár királyok hadjáratai, GYORFFY, op. cit., III, p. 477-481; FR. PESTY, Krassó, II, 1, p. 14- Dușan Baiski
burg der deutschen Ritter aus dem Burzenland und aus Kumanien im Budapesta, 1914; Vezi la N. CARTOJAN, Istoria literaturii româ- 16; B. MILLEKER, op. cit., p. 63-64; D. ŢEICU, Banatul, p. 296; (Timișoara)
Jahre 1225, în „Korrespondenzblatt”, Sibiu, 1925, p. 11-70; A. OŢE- ne vechi, postfaţă şi bibliografii finale de D. Simonescu, prefaţă de FR. PESTY, Krassó, III, p. 287-291; Idem, Krassó, II/!, p. 35-40; B.
TEA, op. cit., p. 114 D. Zamfirescu, Bucureşti, Editura Minerva, 1980 p. 3-10; A. THI- MILLEKER, op. cit., p. 67-69; FR. PESTY, Oláh kerületek, p. 51;
8. ***, D. I. R., Documentul nr. 91, p. 213; citat, de altfel, şi ERRY, Récits de l’histoire romaine au V-e siècle, Paris, 1862, p. 311 B. MILLEKER, op.cit., p. 74-75, D. CSANKI, op. cit., p. 98-102; C. Asociația Pompierilor Voluntari
la F. KILLYEN, lucr. cit., p. 243; vezi I. MINEA, Românii înainte de sq.; M. SOMMERLAND, Lebensbeschreibung Severin als Kultur- SUCIU, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania,I, Bucu-
1222. Noi contribuţiuni, în „Revista de Istorie, Arheologie şi Filolo- geschichtliche, Quelle, în „Archivio storico italiano”, 1904, p. 13-15; reşti, 1967, p. 301-304; D. ŢEICU, Banatul, p. 306; H. WALD, Pute- din Cenadul Mare și Vechi
gie”, III, 1912, p. 5-11 N. IORGA, Papi şi împăraţi, Bucureşti, 1919, passim; G. EVERY, The rea vorbirii, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984, p. 5
9. E. C. LĂZĂRESCU, lucr. cit., în loc. cit. Byzantine Patriarchate, 451-1204, London, 1962, p. 62-64; J. BA- 19. AL. NEMOIANU, Unele aspecte privind prezenţa teuto-
10. O interpretare apropiată şi la F. KILLYEN, lucr. cit., RUZI, Problèmes d’histoire des religions, Paris, 1935, p. 12-19; Vezi nilor în Banat (1429-1432), în „Muzeul Naţional”, II, 1975, p. 382; I. Focul, alături de pământ, apă și aer, face parte din
nota 5, p. 9 la AL. DUŢU, Metamorfozele culturii postbizantine, în „România Li- D. SUCIU, Unitatea poporului român. Contribuţii istorice bănăţene, seria celor patru elemente considerate sacre, care au marcat și
11. ***, D. I. R., Documentul nr. 146, p. 201 terară”, XIV, nr.17, 23 aprilie, 1981, p. 19; A. BEJAN, Voievodatul Timişoara, Editura Facla, 1980, p. 21; ŞT. MATEI, I. UZUM, Ceta- continuă să marcheze istoria omenirii. Păzit cândva cu strășnicie,
12. G. BAKO, Cavalerii teutoni în Ţara Bârsei, în „Studii şi bănăţean (secolul IX-XI), în „Orizont Magazin”, nr. 1, mai 1987, p. tea de la Pescari, în „Banatica”, II, 1973, p. 141-156; S. DRAGO- considerat chiar divin, el reprezintă însă și o permanentă
Cercetări de Istorie”, 1957, passim. 4-5; Vezi şi I. MINEA, Românii înainte de 1222. Noi contribuţiuni, MIR, Le Banat roumain, Sibiu, 1944, p. 35-40; Caraş-Severin, mo- amenințare. Drept pentru care măsurile antiincendiu au
13. G. E. MULLER, lucr. cit., p. 16; C. C. GIURESCU, lucr. în „Revista de Istorie, Arheologie şi Filologie”, III, 1912, p. 5-11; D. nografie, p. 70; V. LEU, Muntele, în „Orizont”, XI, nr. 7 (1450), 22 cunoscut de-a lungul timpului nu doar abordări diferite, ci mai
cit., p. 65; B. HOMAN, Geschichte des ungarischen Mittelalters, Ber- ONCIUL, Date istorice despre Banat, în „Revista Istorică”, V, 1919, iulie, 2003, p. 15; I. FERENŢ, Cumanii şi episcopia lor, în „Cultura cu seamă calitative, menite să apere cât mai eficient omul și
lin, 1940, p. 227-243; C. NECŞULESCU, Năvălirea uzilor prin Tările p. 41-47; N. IORGA, „România dunăreană”, în volumul N. IOR- Creştină”, XI, nr. 4, aprilie 1922, p. 75; Apud B. ŞTEFĂNESCU- bunurile de moarte și distrugere.
Române în Imperiul bizantin, în „Revista Istorică Română”, IX, 1939, GA, Studii asupra evului mediu românesc, ediţie de Ş. Papacostea, DELAVRANCEA, Rolul şi drepturile românilor transcarpa- Localitatea Cenad, de-
p. 185-206; L. ZAVODSZKY, A Szent István, Szent László és Kálmán Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984, p. 36; N. DRĂ- tini, în volumul B. ŞTEFĂNESCU-DELAVRANCEA, Cestiunea numită cândva Morisena, a
korabeli törvények és zsinati határozatok furrásai, Budapest, 1904, p. GANU, Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei şi onomas- naţională, Bucureşti, 1894, p. 9, p. 13; F. PESTY, Krásso vármegye avut parte de incendii aidoma
17-39; Marcis Cronica de Gestis Hungarorum ab origine gestis and ticii, Bucureşti, 1933, p. 32-34; Vezi şi H. ARHWEILLER, Byzance: törtenete, Budapest, II, 1, 1883-1884, p. 248; G. GYÖRFFY, Az Ar- multor altora. Dacă la cele
annum MCCCXXX, Pesta, 1858, passim; E. JUILLARD, Structures pays et territoires, Londre, Reprint V., 1976, p. 29-30; RĂUŢ, p. 22- pad-köri Magyarorszag törtenete földrajza, Budapest, 1963, p. 72-75, provocate, față de care apărarea
agraires et paysages ruraux, în „Annales de l’Est”, Nancy, 1957, p.15- 23; AL. STANOILOVICI, Monografija Banatske Klisure, Petrov- p. 249; F. PESTY, op. cit., vol. cit., p. 249-250, p. 256-266, p. 270, p. devenea adeseori inutilă, la cele
22.S. BREZEANU, Cronica lui Anonymus şi continuitatea români- grad, 1938, p.127-128. G. ASCHBACH, Ueber Trajans Steinerne 294; ŞT. PASCU, VoievodatulTransilvaniei, II, Cluj-Napoca, 1979, p. întâmplătoare situația stă cu
lor, în „Contemporanul”, nr. 36 (1817), 9 septembrie 1981, p. 5; J. Donaubrücke, în „Mittheilungen der K. K. Centrale Comission zur 248; Vezi şi T. TRÂPCEA, Despre unele cetăţi medievale din Banat, totul altfel, mai cu seamă atunci
KERESZTURI, Istoria Craiului Bela, Buda, 1810, p. I-VII (o variantă Erforschungen der Baudenkmale”, III, p. 206-207; Documente de Is- în volumul „Studii de Istorie a Banatului”, Timişoara, 1969, p. 60-63; când, voit sau impus prin lege,
în traducerea, posibilă, a lui Petru Maior); N. IORGA, Imperiul cuma- toria României, seria C. Transilvania, I, p. 267-26; A. GHIDIU, I. Un studiu, rămas în manuscris, a încercat Sim. Sam. Moldovan, după se respectă norme elementare
nilor şi domnia lui Băsărabă. Un capitol din colaboraţia româno-bar- BĂLAN, op. cit., p. 316; FR. PESTY, Krássó vármegye tőrténete, ce a făcut sondaje pe teren, în 1939-1940, la Caraşova, Berzovia, Vă- de protecție. Iar când focul
bară în Evul Mediu, în „Memoriile Secţiunii Istorice”, Academia Budapesta, 1882, p. 79-85; Documenta Romaniae Historica, seria C, rădia; PTOLEMEU, Geographia, III, 8, 4, aici, Argidava; Geograful totuși izbucnește necontrolat și
Română, seria 3, tom VIII, 1927-1928 p. 97-103; G. KUUN, Kodex XIII, p. 356-359; Documenta Romaniae Historica, seria C, X, p. 136- din Ravena, IV, 14, (aici, Arcidaba). O vreme, sediul de garnizoană amenință vieți și bunuri, o ultimă
Cumanicus, Budapest, 1880, p. 196-199; D. C. GIURESCU, Relaţii- 139; Documenta Romaniae Historica, seria C, XII, p. 9-13;J. SZEN- pentru cohors I Vindelicorum; ŞT. PASCU, op. cit., p. 273; D. ON- soluție o reprezintă cât mai
le economice ale Ţării Româneşti cu ţările Peninsulei Balcanice în TKLARAY, Krásso, p. 162; I. STĂNILĂ, Valea Căraşului. Districtul CIUL, Date istorice despre Banat, în „Revista Istorică”,V, 1919, p. grabnica sa stingere. Haotic la început, efortul colectiv în acest
perioada feudalismului timpuriu (sec.X-XII), în „Romanoslavica”, X, Ilidia, secolele XIV-XVII. Pagini din trecutul unui colţ de ţară, Reşiţa, 41-47; D. A. LĂZĂRESCU, Românii în sinteze geografice din seco- sens a devenit cu timpul tot mai organizat, de unde și înființarea
1964, p. 359-384 şi S. BREZEANU, lucr. cit., loc. cit.; GR. NAN- 1986, p. 10 sq.; Idem, Ilidia, în „Foaia Oraviţei”, VII, nr. 47, ianuarie, lele XIII-XIX, în „Vatra”, nr. 11, noiembrie 1986, supliment, p. I; N. formațiilor de pompieri militari și/sau voluntari și dotarea cu
DRIŞ, The earlist contacts between Slavs and Roumanians, în „The 1992, p. 2; ŞT. PASCU, Voievodatul Transilvaniei, II, p. 237, p. 270, stingătoare tot mai sofisticate și mai performante.
Slavonic and East European Rewiew, XVIII, 1939, p. 142-154; W. N. p. 274 ; I. STĂNILĂ, Valea Căraşului. Districtul Ilidia, p.17, p. 25; IORGA, Dezvoltarea ideii unităţii politice a românilor, p. 16-19; R. Stingerea organizată a incendiilor pe actualul teritoriu
SLATARSKI, Geschichte der Bulgaren, I, Leipzig, 1918, p. 79-83; P. V. MERUŢIU, Judeţele din Ardeal şi din Maramureş până în Banat. CONSTANTINESCU, Note privind istoria bisericii române în seco- al României cunoaște o istorie de cel puțin două milenii. La
DIACONU, Cu privire la problema căldărilor de lut din epoca feu- Evoluţia teritorială, Cluj, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, 1929, lele XIII-XV, în „Studii şi Materiale de Istorie Medie”, VI, 1973, p. sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea,
dală timpurie (sec. X-XIII), în „ Studii şi Cercetări de Istorie Veche”, p. 170; Vezi la FR. PESTY, Krassó vármegye története, II, 1, Bu- 75-77; D. ŢEICU, Über die Anfänge der Befestigungsarchitectur im comunitățile locale bănățene își organizează formațiuni de
VII, 3-4, 1956, p. 427-428; L. NIEDERLE, Manuel de l’antiquité sla- dapest, 1884-1885, p. 261-268 şi p. 285-286; D. ŢEICU, Banatul, p. Banat, în „Banatica”, 13, 1, 1995, p. 109-213; C. ANDREESCU, Aşe- pompieri voluntari și se dotează cu unelte. Nu cunoaștem,
ve, I, Paris, 1923, p.156-177; M. CAZACU, Există un portret al lui 295, p. 298; M. HOLBAN, Mărturii asupra rolului cnezilor pe marile zări franciscane la Dunăre şi Marea Neagră în secolele XIII şi XIV, în deocamdată, când a fost atestată o primă activitate măcar
Basarab Întemeietorul?, în „Magazin Istoric”, IV, nr. 9 (42), septem- domenii din Banat în a doua jumătate a secolului XIV, în „Studii şi „Cercetări Istorice”, VIII-IX, 1932-1933, p. 151-163; A. GHIDIU, I. organizată, dacă nu oficială, a pompierilor la Cenad, însă cert
brie 1970, p.9-11; editată de Fr. Toldy, în 1867, copiată de I. Bianu, Materiale de Istorie Medie”, II, 1957, p. 95-97; Documenta Romaniae BĂLAN, Monografia oraşului Caransebeş, Caransebeş, 1909, p. 5; Pe este faptul că pe 12 noiembrie 1927, la Tribunalul Județului
reproduce pe fila 72 recto şi 73 verso două variante ale bătăliei de la Historica, seria C, XII, p. 49-53, p. 141-146; FR. PESTY, Krassó, III, dealul Grad, lângă Mehadia de azi, are în 1324 pe castelanii Blasiu şi Timiș-Torontal va fi înaintată cererea de înscriere în registrul
Posada, iar pe fila 72 verso, scena primirii solului muntean; vezi şi la p. 265-270 şi p. 366-372; G. GYÖRFFY, Az Arpad-köri Magyarorszag Dionisie, în 1504, alături de Marginea şi Mănăştur. fiind posesiunea persoanelor juridice a Asociației Pompierilor Voluntari din
confuzul T. TURCHANYI, Krassó-Szőrenyivármegye története, Bu- törtenete földrajza, Budapest, 1963, p. 477-479; FR. PESTY, Krassó, fiului lui Matia şi nepot al lui Iancu, Ioan Corvin; cf. ŞT. PAS- Cenadul Mare și Vechi* (inițial, în documente: Asociația
dapest, 1876, p. 75-76 II/1, p. 30-34; C. SUCIU, Dicţionar istoric al localităţilor din Tran- CU, Voievodatul Transilvaniei, II, Cluj-Napoca, 1979, p. 273; TH. N. pompierilor voluntari din Cenadul Mare și Vechiu), „fondată
14. F. PESTY, , Az eltünt magyar vármegyék, Budapest, silvania, II, Bucureşti, 1967, p. 291-294; B. MILLEKER, Délma- TRÂPCEA, Ştiri despre comitatul orşovean în epoca de stăpânire oto- cu actul constitutiv din anul 1883“. Potrivit acestui document,
1880, p. 11-15 gyaroszág közepköri földrazja, Temesvár, 1913, p. 59-67; Documente mană, în „Tibiscum”, V, 1979, p. 207-211; C. C. GIURESCU, D. C. au fost depuse: trei copii legalizate după actul constitutiv,
15. F. OSZWALD, Adatok a magyarországi premontreiek de Istoria României, seria C, XI, p. 287-289; FR. PESTY, Krassó, GIURESCU, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri şi până trei copii legalizate după statut și trei copii legalizate după
Arpádkori történetéhez, în „Müvészettörténeti Értesitö”, II, 1957, II/1, p. 10-13, p. 232-237; II/2, p. 34-37; B. MILLEKER, op. cit., p. astăzi, Bucureşti, Editura Albatros, 1971, p. 266; I. STĂNILĂ, Va- duplicatul original al procesului-verbal al ședinței în care s-au
p. 235-240 59-60; G. GYORFFY, op. cit., p. 478; ENGEL, p. 114-116; D. ŢEI- lea Căraşului. Districtul Ilidia, secolele XIV-XVII. Pagini din trecu- aprobat statutul și comitetul director.
16. F. KILLYEN, lucr. cit., p. 10 CU, Banatul, p. 294; Documenta Romaniae Historica, seria C., X, p. tul unui colţ de ţară, prefaţă de C. C. Grămadă, Reşiţa, 1986, p. 16; Cu o zi înainte, pe 11 noiembrie 1927, a fost consemnat
17. F. PESTY, A magyarországi várispánságok története 358-362; Documenta Romaniae Historica, seria C, X, p. 371-373; FR. J. KÜKÜLLEI, Nagy Laios király viselt dolgáiról, Braşov, 1906, p. procesul-verbal nr. 121, cu prilejul adunării generale
különösen a XIII-ik században, Budapesta, 1895, p. 17-34 PESTY, Krassó, II/1, p.13-18; D. CSANKI, Magyarorszag törtenelmi 142-145; D. ONCIUL, Date istorice despre Banat, în volumul extraordinare a „...societății pompierilor voluntari din Cenadul
18. L. ERDELY, Arpádkori társadalom történétünk legkriti- földrajza a Hunyadiak koraban, II, p. 96-99; B. MILLEKER, op. cit., D. ONCIUL, Scrieri istorice, ediţie de A. Sacerdoţeanu, Bucureşti, mare și vechiu despre reorganizarea, votarea statutelor și
kusabb kérdései, în „Történéti Szemle”, 1915, p. 29-35, p. 200-204, p. 61-65; Documenta Romaniae Historica, seria C, X, p. 383-384; G. Editura Știinţifică, 1968, p. 285-291; C. C. GIURESCU. alegerea direcției asociațiunei.“

Pag. 24 Pag. 25