Page 14 - Revista Morisena

MORISENA, anul II, nr. 2 (6)/2017

germani sunt oaspeţi în autorul, exprimându-și regretul pentru absenţa corului lui
România şi beneficiază Musicescu de pe scenele de concert din Arad şi Timişoara,
de libertăţile cele mai sesiza tendinţa reformatoare a coralei moldovene.
largi ce le oferă Regatul Aşa cum rezultă din articolul publicat în
Român oaspeţilor săi. „Luminătoriul”, Corul Mitropolitan nu a poposit la
Noi n-am văzut nimic Arad, fiind prevenit de protosingelul Augustin Hamsea
supărător în cântarea că „nu sunt prospecte de reuşire cu concertul, fiindcă
nemţească a nemţilor oamenii sunt împrăştiaţi pe la scălzi [băi]”. „Chiar şi
ce trăiesc în Regatul eu – zice dl Hamsea – pornesc acum la scălzi pentru
Român, din contra, ne- restaurarea sănătăţii. Cu toate astea, dacă totuşi voiţi a
am bucurat de libertatea, veni, eu renunţ a pleca acum.” Banala motivaţie a fost
care nu e frază, ci respinsă de directorul periodicului timişorean, Pavel
realitate în România. Rotariu, autorul articolului, într-o notă de subsol în care
Ne-ar fi supărat dacă insinua că reticenţa lui Hamsea ar fi fost diplomatică, în
românii ar fi cântat acele zile aflându-se la Arad, cu prilejul unei expoziţii,
nemţeşte. Ca neamţul un ministru al cabinetului de la Budapesta. Nota
să cânte nemţeşte, iar cuprinde şi o explicaţie a contramandării concertului din
ungurul, ungureşte Timişoara, unde fusese trimis un „plenipotenţiar” din
pretutindeni pe faţa pământului, considerăm ca eflux al partea lui Musicescu, care, cu sprijinul lui P. Rotariu,
libertăţii universale, pentru care luptăm şi trebuie să lupte să se ocupe de organizarea spectacolului. Întâlnirea
toţi aderenţii fervenţi ai libertăţii naţionale [...]. Nu aşa a fiind tardivă (cu doar două zile înainte de programarea
judecat Iorga. El a cerut ca în România şi neamţul să cânte concertului), „era imposibilitate fizică a satisface; am
româneşte, un postulat care aduce mult cu şovinismul, pe scris, încă, la Iaşi dlui Musicescu, ca să ne avizeze de
care-l combatem la oligarhii noştri şi cu care nici din acest timpuriu, cel puţin cu 8 zile înainte, pentru că în loc nu
motiv nu ne putem identifica.” (v. Ioța lu Toboc [Valeriu avem public mult românesc..., nu m-a avizat nici din
Braniște], Cântăreții noștri la București – Impresii și Sibiu, nici din Braşov”. În discuţia cu Rotariu, emisarul
aminitiri, Lugoj, 1907) lui Musicescu i-a mărturisit acestuia că nu deţinea nici
Incidentul a deter- licenţa pentru un concert la Timişoara. Toate aceste
minat formarea a două deficienţe organizatorice au prilejuit diferite ecouri cu
tabere adverse (cea a lui nejustificate conotaţii naţionaliste în presa românească.
Iorga, dominată de ac- Un alt episod din istoria disputelor cu tentă națională,
cente naţionaliste, şi cea în măsură să altereze echilibrul relațiilor interetnice, a fost
a lui Davila, partizană a generat de un conflict juridic, pe marginea omagierii lui
manifestărilor culturale Avram Iancu.
plurilingve şi a spiritului Așa-numitul „proces în afacerea Iancu”, „pertractat”
tolerant interetnic), care în 30 noiembrie – 1 decembrie 1899 la Tribunalul Regesc
s-au huiduit reciproc. din Alba Iulia, avea ca obiect colecta (fond deschis în
După turneul Coru- martie 1894 de către I. Russu-Şirianu) destinată ridicării
lui Mitropolitan din Iaşi, unui monument Crăișorului Munților. Urmărirea penală,
dirijat de Gavriil Musicescu declanșată cu mai bine de un an în urmă, îl viza pe Tit Liviu
(24-28 iulie/5-9 august Albini (directorul ziarului „Tribuna”), administratorul
1890), se petrece o mutaţie colectei, învinuit de fraudarea sumei. Iată o plastică relatare
fundamentală în structura a corespondentului periodicului „Gazeta Transilvaniei”,
repertorială a corului lui prezent în sala de judecată: „După ce se ia naţionalul
Vidu, care, până în acel acuzatului T. L. Albini, se citeşte actul de acuzaţiune Apoi,
moment, se confruntase cu preşedintele expune în mod pătimaş cele premerse. Spune
reticenţa coriştilor, dar şi a publicului larg la introducerea că organele politice au cerut ca banii colectaţi din chestiune
pieselor de factură folclorică (folclorul orăşenesc, să fie depuşi la o bancă din patrie. Albini întârziind a-i
reprezentat de aşa-numitele ,,mocănii” din Dealul Viilor, depune, s-a făcut arătare criminală contra lui şi a fost tras
privite drept keine Musik), aceştia fiind educaţi în spiritul în cercetare şi deţinut în arest preventiv (cu totul, nu mai
muzicii apusene (germane) de factură clasică. puţin de 13 luni!), iar acum e chemat tribunalul a judeca
Ecoul turneului bănăţean al coralei mitropolitane dacă acuzatul este vinovat ori nu. După aceasta a urmat
a fost reflectat într-un articol publicat în ziarul ieşean interogatorul acuzatului, ce i l-a făcut preşedintele în aşa
„Curierul” (XVIII, nr. 89 din 19/31 august 1890: chip, încât a trebuit să intervină apărătorul şi să protesteze în
Excursiune corală), care a reprodus şi un material apărut contra terorizării acuzatului din partea preşedintelui, ba s-a
în periodicul timişorean „Luminătoriul” (nr. 54 din 11 iulie amestecat şi procurorul. […] Procurorul a vorbit cu multă
1890: Corul Metropolitan din Iaşi în Ungaria), în care patimă şi ură în contra românilor, şi vrând să înnegrească

Pag. 12