Page 18 - Revista Morisena

MORISENA, anul II, nr. 2 (6)/2017

şi un ziar de limbă germană, care însă dotorită orientării Dr. Florin Zamfir
sale proguvernamentale a riscat să-şi piardă cititorii. (Variaş)
Astfel că redacţia a fost nevoită să se reorienteze politic
şi, sub conducerea noului redactor-şef Arthur Korn, a de- Comuna Periam în secolul
venit una din gazetele cele mai critice la adresa politicii
de stat nefavorabilă dezvoltării conştiinţei naţionale ger- colonizărilor habsburgice
mane printre şvabi.
Centrul politic al acestui naţionalism pangerman
de sorginte şvăbească a fost oraşul Novi Sad (Neu-Satz), Secolul al XVIII-lea, numit și „secolul luminilor”,
ideologie care a radiat până şi în Banat. Pe atunci, la a reprezentat pentru spațiul bănățean un „secol al
sfârşitul secolului al XIX-lea, în Novi Sad, care politic şi colonizărilor”. În urma victoriilor obținute de prințul
administrativ aparţinea Ungariei, funcţiona chiar şi o şcoală de Eugeniu de Savoya împotriva otomanilor, Pacea de la
industrie şi comerţ cu limba de predare germană. În spi- Passarowitz, din 21 iulie 1718, recunoștea stăpânirea
1
ritul epocii naţionalismului de stat dirijat în acei ani de la austriacă asupra Banatului .
Budapesta, a pornit o adevărată campanie de discreditare Urmărind refacerea provinciei din punct de vedere
a acestei şcoli. Autorităţile locale şi „cetăţeni loiali patriei” economic și integrarea acesteia în structurile Imperiului
s-au împotrivit limbii de predare germane în frunte cu un Habsburgic, autoritățile austriece au conceput un amplu
2
director de liceu, el însuşi de origine şvăbească, dar care program de colonizare a Banatului . Marea majoritate
îşi maghiarizase numele din Einweg în Bodrogi. În aces- a imigranților au provenit din provinciile germane de
te dispute locale şi schimburi de replici, un rol deosebit vest și sud-vest, care făceau parte din Imperiul romano-
3
l-a avut ziarul de limbă germană Batsch-Bodroger Presse germanic . Locuitorii acestor provincii erau dispuși să
care, prin atitudinea sa, a contribuit la cristalizarea conș- emigreze datorită mai multor cauze de natură economică
tiinţei nu doar naţionale, ci şi politice a şvabilor din sudul și socială: recoltele proaste, bolile și molimele, abuzurile
Ungariei de atunci, inclusiv în Banat. principilor locali, situația de dependență personală a
4
După încheierea pactului dualist (1867), saşii din țăranilor față de stăpânii lor, recrutările forțate etc .
Transilvania, grupaţi în jurul gazetei Siebenbürgisch-De- În acord cu Aurel Țintă, care a scris o documentată
utsches Tageblatt, au fost cei care s-au străduit să-i adu- lucrare despre colonizările habsburgice în Banat, consider
ne pe toţi germanii din Ungaria în jurul lor, încercare că cea mai mare parte a coloniştilor germani s-au așezat
rămasă însă fără succes. Ei şi-au dat seama că şvabii pe un fond demografic existent, reprezentat de români,
bănăţeni şi germanii din alte colţuri ale Ungariei nu populație majoritară a Banatului, și de sârbi, fie mărind
erau suficient de maturizaţi politic pentru a constitui vechile așezări, fie mutând locuitorii existenți în altă
5
un singur partid al tuturor germanilor din Ungaria. În parte a așezării sau în alte sate .
această situaţie, saşii au optat pentru o soluţie care s-a Comuna Periam (în germană Perjamosch) a
limitat doar la organizarea lor politică, fără atragerea fost colonizată cu populație germană, în prima etapă a
altor elemente germane din Ungaria. Spre sfârşitul se- acțiunilor de populare a Banatului. Într-o conscripție
colului al XIX-lea şi în rândul şvăbimii rurale a înce- austriacă din anul 1717, anterioară acțiunii de colonizare,
6
put să se manifeste o reacţie faţă de politica favorabilă satul este amintit ca fiind locuit și având 20 de case (între
asimilării dusă de statul centralist ungar. Ca promotori 100-120 de locuitori). Naționalitatea locuitorilor a fost,
ai ideii de păstrare a identităţii şvăbeşti s-au remarcat probabil, sârbă sau română. Nu știm care va fi fost soarta
Edmund Steinacker din Debreţin şi scriitorul bănăţean acestor locuitori în timpul și după colonizarea germană.
Adam Müller Guttenbrunn, care deja trăiau la Viena. Chiar dacă la colonizare Periam este înregistrat ca
Unii dintre saşii transilvăneni, văzând iniţiativele celor „prediu” (fără populație), este posibil ca vechii locuitori
doi, şi-au manifestat simpatia şi interesul de a colabora sau măcar o parte să fi rămas, devenind foarte curând
cu ei. Astfel, reprezentanţii tinerei generaţii de politicieni minoritari. Derivarea numelui german al localității:
saşi (Lutz Korodi, Rudolf Brandsch) au contribuit la co- Perjamosch, din etnonimul medieval Priamus, poate să
agularea unei asociaţii germane a saşilor şi şvabilor rea- denote și o continuitate de locuire a așezării din preajma
lizându-se o unire a forţelor menite să combată politica râului Mureș. Primii coloniști sunt menționați la 18 iunie
ungară de stat favorabilă maghiarizării germanilor. 1 Smaranda Vultur (coordonator), Germanii din Banat,
În aceste condiţii, cu ajutorul saşilor, care au avut o București, Editura Paideia, 2000, p. 15.
conştiinţă etnică germană mai profundă şi o cultură po- 2 Dr. Otto Greffner, Șvabii (germanii) din Banat (o scurtă
litică mai solidă, şi în mediul şvăbesc din Banat conştiinţa istorie), Arad, 1994, p. 27-28.
identitară a ajuns spre începutul secolului XX la stadiul 3 Aurel Țintă, Colonizările habsburgice în Banat 1716-
unei adevărate conştiinţe politice în sensul conservării 1740, Timișoara, Editura Facla, 1972, p. 17.
naţionalităţii germane, prin colaborare şi acţiuni comu- 4 Smaranda Vultur, op.cit., p. 16.
ne cu alte grupuri etnice germane din spaţiul Ungariei 5 Aurel Țintă, op.cit., p. 102.
dualiste. 6 Ibidem, p. 163.

Pag. 16