Page 22 - Revista Morisena
P. 22
MORISENA, anul II, nr. 2 (6)/2017
Datorită hambarelor încărcate cu cerealele și a morilor la acea vreme, Andreas Kaum, era plătit în bani și în
plutitoare care le prelucrau, localitatea a devenit, cu natură: 100 de florini, 100 de maje de grâu și 6 stânjeni
30
timpul, un centru important al comerțului cu cereale și de lemne de foc . Numărul elevilor era 281 .
31
32
făină. Făina de Periam era căutată nu numai în orașele După trecerea Banatului sub administrație
ardelene (Cluj, Sibiu, Brașov, Târgu-Mureș), ci și în maghiară (1778), învățământul se va conduce după
Ungaria și Slavonia. o nouă lege școlară, dată în anul 1777, numită „Ratio
Traficul materialului lemnos și a pietrei de var, educationis”. Conform acestei legi, școlile catolice și
ocupau, de asemenea, un loc important în transportul necatolice sunt puse sub controlul suprem al statului și
comercial pe Mureș, cele mai multe plute care aduceau vor avea aceeași organizare. Școlile poporale, cum era și
astfel de materii prime, venind tocmai de la Săvârșin. cea din Periam, vor fi numite și școli naționale. În scopul
La Periam existau cuptoare de var, iar lemnele, până la consolidării monarhiei habsburgice, se acordă o atenție
inventarea fierăstraielor mecanice, erau prelucrate în deosebită învățării limbii germane în școală. Numirea
gropi de pământ verticale, prin muncă manuală. Ungurii învățătorilor de către organele de stat, fără amestecul
stabiliți în Periam și Periam-Port, pe parcursul secolului forurilor bisericești, a fost o măsură progresistă a acestui
al XVIII-lea, s-au ocupat cu confecționarea șindrilelor, act normativ . După intrarea în vigoare a legii școlare,
33
casele de atunci fiind acoperite cu acest material lemnos s-au încheiat contracte între directoratul școlar provincial
sau cu trestie . și comune. Un astfel de contract școlar s-a încheiat și la
27
Pe parcursul veacului al XVIII-lea populația Periam, datat cu 16 septembrie 1784. Conform acestuia,
localității a crescut constant, dar această creștere s-a comuna se obliga să întrețină edificiul școlar, compus
datorat nu doar indicelui favorabil al natalității față dintr-o sală de clasă și locuința învățătorului și să asigure
de mortalitate, ci și colonizărilor, atât externe, dinspre încălzirea lui, prin livrarea a 6 stânjeni de lemne de foc.
Germania, dar și interne, din alte localități bănățene. Salariul învățătorului s-a stabilit la 100 de florini în bani,
la care se adăugau: 60 de maje de grâu și uzufructul de la
Anul Numărul locuitorilor 4 iugăre de pământ arabil.
34
1717 100-120 Dintr-un tabel școlar datat cu anul 1792, aflăm că
1747 47 de familii în comuna Periam, care avea atunci 1.939 de locuitori,
1766 977 existau 213 elevi obligați să frecventeze școala, dintre
care 182 (85,44 %) o frecventau regulat. Este o frecvență
1773 1.363 destul de bună pentru acea perioadă istorică. Creșterea
1777 1.437 numărului de elevi a necesitat angajarea unui învățător
1792 1.939 adjunct care, pe lângă instruirea copiilor, era obligat să
1810 2.199 exercite și atribuțiile de clopotar și paracliser. Salariul
adjunctului a fost la început de 72 de florini, apoi de 80
Cum fiecare localitate din „secolul luminilor” se de florini, ajungând mai târziu la 100 de florini și 20 de
îngrijea, pe lângă viața materială și de cea spirituală, maje de grâu. Primul învățător adjunct, angajat în anul
comuna Periam nu putea să facă excepție de la această 1798, a fost Adam Raich .
35
rânduială firească, specifică comunităților umane din Colonizările habsburgice din secolul al XVIII-
acea vreme. Lângă biserica construită în satul vechi, în lea au determinat importante schimbări demografice,
anul 1743, e posibil să fi existat și o școală, din moment economico-sociale și ale cadrului natural, în spațiul
ce se pomenește numele unui învățător, Johann Konrad bănățean. Toate aceste transformări s-au produs treptat,
Staab, originar din Zillienstadt, de lângă Mainz, care ar vreme de un veac lumea nouă a interferat cu cea veche,
fi decedat în Periam, în anul 1757. iar din plămădirea lor au rezultat notele de originalitate
După mutarea localității la sud de râul Aranca, în și savoare, care au caracterizat Banatul epocii moderne.
anul 1772 s-a construit biserica, închinată sfântului Ioan Despre Periam putem afirma că în veacul al XVIII-lea
Nepomuk, iar în apropierea ei casa parohială și școala. a cunoscut o renaștere și nu o naștere, pentru că între
Dintr-un document redactat înainte de anul 1779, aflăm medievalul Priamus și modernul Perjamosch există
că școala era trivială (școală poporală sătească), cu o destule elemente de continuitate, ce nu pot ignorate și
28
singură clasă mixtă: de băieți și de fete . Învățământul disipate în cele de noutate și modernitate.
era organizat după „Planul şcolar general pentru școlile
germane normale, capitale și triviale”, din 1774. Potrivit Pedagogică, 1970, p. 45.
acestei legi, în școlile triviale se învățau: religia, scrierea, 30 O majă=100 kg.
cititul, socotitul și economia . Salariul învățătorului de 31 Un stânjen=1,8264 m.
29
27 Dr. E. Lammert, op.cit., filele 22-25. 32 Dr. E. Lammert, op.cit., fila 29.
28 Dr. E. Lammert, op.cit., fila 29. 33 Victor Țîrcovnicu, op.cit., p. 46-48.
29 Victor Țîrcovnicu, Contribuții la istoria învățământului 34 Un iugăr=0,5775 ha.
românesc din Banat (1780-1918), București, Editura Didactică și 35 Dr. E. Lammert, op.cit., fila 29.
Pag. 20