Page 27 - Revista Morisena

Revistă trimestrială de istorie

După Unire a devenit unul din prietenii devotați ai bolta bisericii, patru zone cu șapte compoziții: Dumnezeu
protopopului și scriitorului Mihail Gașpar. În casa acestuia Savaot și cei patru evangheliști, Iisus hrănește poporul cu
l-a întâlnit pe Camil Petrescu, în 1921, când acesta a cinci pâini și doi pești, Vindecarea orbului, Furtuna pe
vizitat Bocșa. Scriitorul bucureștean, truditor la cotidianul mare, Pescuitul miraculos, Bunul Samarinean și Sfântul
,,Țara” din Timișoara, în articolul ,,Prin sate bănățene”, Ioan Botezătorul . Majoritatea acestor scene biblice sunt
25
caracterizându-l pe Filip Matei a afirmat: ,,un pictor cu redate de Filip Matei în toate bisericile unde a lucrat până
cioc, entuziast ca un descendent al școalei italiene” .
22
După moartea soției, la 73 de ani, în 1926, Filip
Matei s-a căsătorit cu Cristina Mitter, fiica fostului
învățător Avram Mitter din Ocna de Fier, împreună au
trăit 14 ani, până la moartea survenită la 3 februarie
1940. Soția Cristina i-a supraviețuit încă zece ani.
Aurel Cosma jr. consemnează că pictorul a mai citit
ziarele și în ziua decesului. De înmormântarea sa s-a
îngrijit învățătorul pensionar Dimitrie Zgriban, care
i-a întocmit și o fișă biografică redată în manuscrisul
său de avocatul timișorean.
În casa sa în încăperea de la etaj, s-au inițiat mai
mulți ucenici în tainele picturii. Între colaboratorii de
aici sunt înșiruiți pictori, sculptori și zugravi: Ioan Zaicu,
Gheorghe Marișescu, Petru Oancea, Aurel Cotârlă, Ianaș
Mitter, Moșu Păun, Pavel Muntean, Toni Ștefan, Ștefan
Lazăr, Liuba Lazăr, Popovici Nicolae, Hammar Vencer,
Lurcliessi Giovanni, Mărișescu Semen, Mărișescu Ioszi,
Mărișescu Edi, Arjoca Petre Cucu, Spinean Mihai,
Secoșan, Mogoș, Matei Iosif.
Dintre toți acești ucenici sau colaboratori, Ioan
Zaicu va duce mai departe învățăturile lui Filip Matei.
După o ucenicie în atelierul maestrului din Bocșa,
acesta a studiat la Academia de Arte Frumoase din
Viena, ca bursier al Fundației Gojdu, la recomandarea
lui Coriolan Brediceanu.
Ioan Zaicu, prin preotul de la Fizeș, a ajuns în
atelierul lui Filip Matei, aici a rămas 10 ani, patru ani de
ucenicie, apoi calfă și lucrător în perioada anilor 1882-
1983 deci până la plecarea la Viena. Înainte de plecarea în
capitala Imperiului, Zaicu l-a secondat pe Filip Matei ca
lucrător calificat la biserica ortodoxă din Comloșu Mare
în 1891 . Zaicu, ca lucrător, îi este ajutor dascălului în
23
alte două biserici: Ciclova Montană (1892) și Ciuchici.
De menționat este tradiția școlii de zugravi din
Banat, caracterizată, după opinia unui critic de artă, a
învățării timp de patru ani a picturii și apoi ucenicii au
devenit independenți de ideologul atelierului, luând și ei
la rândul lor ajutoare și ucenici . Chiar după un stagiu
24
de 4 ani, Zaicu a păstrat în pictura murală ,,iconografia”
lui Filip Matei. Acest lucru poate fi sesizat la biserica din Biserica Ortodoxă Română din Gătaia
Uzdin. În 1908, Ioan Zaicu și ajutoarele sale au zugrăvit

22 Camil Petrescu, ,,Prin sate bănățene”, în ,,Țara”, nr. la realizările din iarna vieții sale la Birda (1925) și Gătaia
32/1921, 20 februarie după Aurel Cosma jr., Însemnări despre (1926), atunci când moalerul a avut 72 respectiv 73 de ani.
pictorul… Identificarea pe teren este greoaie, în unele biserici
23 Gheorghe Cotoșman, Din trecutul Bănatului. Comuna s-a păstrat pictura realizată de pictorul de pe Bârzava,
şi bisericile din Comloşu Mare şi Lunga, vol. III, Timișoara, 1934, altele au cunoscut două sau chiar trei restaurări, altele
p. 315. pictate din nou, trecându-se de la tehnica în ulei la frescă.
24 Adrian Negru, ,,Pictura, arhitectura și sculptura
bisericilor”, în vol. Costa Roșu, Adrian Negru, Bisericile ortodoxe 25 Costa Roșu, Adrian Negru, Bisericile ortodoxe
româneşti..., p. 18. româneşti..., p. 360.

Pag. 25