Page 29 - Revista Morisena

Revistă trimestrială de istorie

rezultă că în acest an 1881 s-a hotărât pictarea din nou a este opera vestitutului maestru Nistor Busuioc și a fiului
bisericii la care au fost invitați mai sus, iar la data fixată său Iosif din Berliște. Icoanele, încadrate în rame aurite,
pentru licitație s-au prezentat pictorul Gottlieb Güntzel sunt așezate pe trei rânduri, exceptând pe cele de desubtul
din Budapesta și Filip Matei din Bocșa-montană. În icoanelor împărătești. Ordinea icoanelor este următoarea:
procesul verbal încheiat s-au notat următoarele: ...s-au Rândul I. Pe aripile ușilor împărătești: Bunavestire;
prezentat ambii pictori, licitația rămânând cu prețulu celu la dreapta Iisus binecuvântând cu dreapta și ținând cu
mai scădiutu de 1080 fl. cartelu liberu și 4 trăsuri până la stânga globul terestru, ușa cu arhidiaconul Ștefan, Ioan
Bocșa-mont. gratisu, dând arvuna 80 fl. v. A. Lucrarea a Botezătorul; la stânga: Fecioara Maria cu Pruncul Iisus
fost preluată de pictorul Filip Matei în 1881...” . în brațe, ușa cu M. Gheorghe, Ierarhul Nicolae. Deasupra
34
După doi ani, Filip Matei a pictat biserica din ușilor împărătești: Cina cea de Taină, după Leonardo da
Ezeriș, după cele realizate de Mihail Velceleanu și Vinci (1452-1519), Apostolii fiind despărțiți în grupuri de
Lazăr Gherdanovici din Lugoj. Pictura lui Matei a fost câte trei, iar în mijloc Iisus, singur. Deasupra ușii drepte
înlocuită cu una nouă în 1972-1973 realizată de Elvira diaconești: Păstorul cel Bun purtând pe umeri oaia cea
Dăscălescu . Filip Matei a pictat în vremea păstoririi rătăcită; la cea stângă: Intrarea în biserică. Sub icoanele
35
preotului Ioachim Stoica (1880-1919). împărătești, de la dreapta spre stânga: Tăierea Capului
La sfârșitul veacului al XIX-lea, pictorul bocșan Sfântului Ioan Botezătorul, Iisus și Samarineanca, Fuga
a pictat în mai multe biserici: Ciclova Montană (1892), în Egipt și Învierea lui Lazăr. Rândul II. De la stânga la
Cenad, Ciuchici (1893), Sasca Montană, Țola (1894), dreapta: Nașterea Domnului, Botezul Domnului, Intrarea
Iaz, Toracu Mare, Toracu Mic (1895), Vasiova (1897) și în Ierusalim, Sf. Treime, în mijloc: Învierea Domnului,
Alibunar (1898). Înălțarea Domnului și Pogorârea Duhului Sfânt. Deasupra
Biserica din Ciclova Montană a cunoscut mai Sfintei Treime este Coborârea de pe Cruce. Rândul III.
multe etape de pictură: Dimitrie Turcu în 1845, același Cei 12 Apostoli. Sus în vârf: Trimorphon. Pictura realist-
pictor a lucrat în 1866. Filip Matei, ajutat de Ioan Zaicu, portretistică a iconostasului, executată la 1893, în ulei, pe
a pictat în 1892. Bolta a fost zugrăvită în 1910. Ultima pânză fixată pe tablă de lemn, este de o frumoasă calitate
restaurare a fost efectuată în 1998-2000 . Din datele și de o reală valoare artistică. Ea scoate în relief spiritul
36
furnizate de Preotul lect. univ. dr. Daniel Alic avem pătrunzător și natura fecundă, înclinată spre cugetare
informația potrivit căreia icoanele sunt pictate pe pânză filozofică a pictorului Filip Matei, din Bocșa, originar din
și apoi aplicate pe tencuiala boltei. Tehnica aceasta de comuna Igriș .
37
pictură a fost folosită și de Filip Matei. La Ciuchici, biserica mai păstrează și astăzi urme
În 1893 a pictat la Cenad și Ciuchici. Icoanele din pictura lui Filip Matei. În pronaos pictura este în
tâmplei de la Cenad au fost realizate de pictorul Filip ulei pe zid: ,,Izgonirea din Rai”, ,,Convertirea Evei”, la
Matei. Istoricul bisericesc Gheorghe Cotoșman a făcut tronul arhieresc, portretul mitropolitului Andrei Șaguna
o descriere a iconostasului baroc bogat ornamentat și a (tempera pe lemn), pe bolta altarului este pictată ,,Cina
icoanelor: Iconostasul de lemn atinge atât zidurile cât cea de Taină”, pe peretele absidei un panou impresionant,
și bolta bisericii, sprijinindu-se pe dubloul altarului. Se de mari dimensiuni redă ,,Coborârea de pe Cruce”, de
aseamănă mult cu cel de la biserica ortodoxă română asemenea se remarcă icoana (ulei pe pânză) din spatele
din Pesac. Două rânduri de coloane suprapuse, cu baza chivotului, ,,Punerea în Mormânt”. Două registre ale
dreptunghiulară sculptată (înălțimea de 80 cm), fus iconostasului au fost pictate de Filip Matei, registrele
canelat cu 10 caneluri și cu capitel compozit, constituie superioare au fost pictate de Rita Aldea în 1995-1996. Cu
podoaba necontestată a iconostasului. Cele două coloane acest prilej s-a restaurat și pictura .
38
ce flanchează ușile împărătești susțin un timpanon Biserica ortodoxă din Sasca Montană a fost pictată
somptuos, iar cele de deasupra, din rândul al doilea o de Dimitrie Turcu în 1852, apoi Liuba din Maidan, iar în
arcadă bogată în sculpturi. Asemenea arcade susțin și 1894 Nicolae Hașca. Hrisovul atestă însă faptul că Filip
coloanele din același rând, de la margine. Iconostasul este Matei a pictat aici . Din datele furnizate de părintele Alic
39
bogat în sculpturi cu modele vegetale (frunze, flori, viță (în manuscris) aflăm faptul că Filip Matei a pictat aici în
de vie) sau figuri geometrice, iar pe ușile împărătești sunt 1894. Dacă ținem seama că și Nicolae Hașca a învățat
sculptate în basorelief două capete omenești. Sculptura arta picturii la Oravița, unde a ucenicit și Filip Matei,
e foarte posibil ca pictura de aici să fi fost realizată în
34 Ibidem, p. 237; Arhiva Parohiei Mercina, dosar tandem. Primul pictor fiind considerat de criticul de artă
Ședințele Sinodului Parohial Mercina, 1881, p. 2, după
Contribuții la cunoaşterea spiritualității Văii Caraşului – Mercina, 37 Gheorghe Cotoșman, Comuna şi bisericile din Giridava-
primariavaradiacs.ro/download.php?id=458&securityhash, Morisena-Cenad (Monografie istorică), Ediția a II-a îngrijită de
accesat 3. 12. 2016. prof. Gheorghe Doran, Editura Marineasa, Timișoara, 2009, p.
35 Gheorghe Jurma, Vasile Petrica, Istorie şi artă..., p. 89-90.
77; Lucian, Episcopul Caransebeșului, Petru Bona, Parohiile 38 Lucian, Episcopul Caransebeșului, Petru Bona,
Eparhiei..., p. 152. Parohiile Eparhiei..., p. 215.
36 Lucian, Episcopul Caransebeșului, Petru Bona, Paro- 39 Lucian, Episcopul Caransebeșului, Petru Bona, op.
hiile Eparhiei..., p. 210. cit..., p. 261.

Pag. 27