Page 31 - Revista Morisena

Revistă trimestrială de istorie

Popovici o restaurează la rându-i. Ultima restaurare a fost XVIII-lea . Filip Matei a pictat în noua biserică din
59
înfăptuită în 1992 de Viorel Țigu . Birda, atât icoanele iconostastului de zid, cât și în
52
Biserica din Ciortea a fost pictată în 1912 de Filip biserică: cerimea și pereții laterali. Astăzi se păstrează
Matei după ce a realizat pictura în Iertof, astăzi filie a doar pictura în ulei de pe boltă. Se păstrează: Sfânta
parohiei Ciortea. Tot în acest an a pictat și în biserica din Treime (altar), Hristos în mărire între cei 4 evangheliști,
Giulvăz, aceasta a fost renovată în 1936 . Pescuitul bogat, Domnul Savaot, Învierea lui Lazăr (în
53
Cu un an înainte de Unirea din 1918, Filip Matei naos), Vindecarea orbului, Vindecarea slăbănogului (în
a pictat în două biserici: Forotic și Gherteniș. În cor). Din pricina cutremurului din 1990, care a afectat
cazul primeia, Matei a pictat icoanele iconostasului, o structura bolții de lemn, apoi a lucrărilor de curățire a
lucrare parțială denumită în literatura de specialitate de icoanelor din 2000, pictura a avut de suferit. Acțiunea de
,,susținere” a picturii din 1826. Din aceasta s-a păstrat curățire a fost efectuată de un zugrav local, care nu a ținut
60
până astăzi pictura crucea Învierii și cele două moleni, seama de regulile erminiei de curățire a icoanelor, ci a
3 fresce situate deasupra ușilor diaconești și a celor întrebuințat apă cu oțet. Acest amestec a afectat pictura.
împărătești cu texte din chirilică. (,,Cina cea de Taină” Pictura din 1925 a fost realizată prin grija harnicului
situată deasupra ușilor împărătești are dimensiunile de preot Ioan Mărgineanțu, care a ridicat și biserica actuală
62 X 24 cm ). La Gherteniș Filip Matei și ajutorul său și casa parohială. În Arhiva Episcopiei Caransebeșului se
54
Ștefan Lazăr au pictat biserica. Peste această pictură s-au păstrează și ,,Contractul” încheiat între Parohie (Comuna
55
făcut două restaurări în 1964, când a lucrat Viorel Țigu, și bisericească) și pictor. Redăm spre exemplificare un
în 1994, când, prin grija părintelui Viorel Cherciu, a fost fragment: ,,...Comuna bisericească ort. rom. din Birda dă
instalat ,,un frumos iconostas”. Biserica mai păstrează spre lucrare pictarea și auritura interiorului bisericii și pe
56
pictura lui Filip Matei pe boltă (panouri pictate în ulei exterior 4 (patru) icoane cuprinse în specificarea alăturată
pe pânză aplicate pe tencuială). Pe pereții laterali sunt – Dlui Filip Mateiu pictor cu suma de 40.000 lei (adecă
patru icoane: ,,Sf. Gheorghe” și ,,Sf. Teodor” (pe peretele patruzeci mii lei).
nordic) și ,,Sf. Dimitrie” și ,,Sf. Ilie” (pe peretele sudic) . Dnul Filip Mateiu maestru pictor primește a efectua
57
Pictura lui Filip Matei a fost realizată în vremea păstoririi lucrarea de pictură și auritură a interiorului bisericii și 4
părintelui Petru Șandru. (patru) icoane pe exterior de la comuna bisericească cu
Din această vreme de început de secol Filip Matei suma de 40.000 lei (patruzeci mii lei) după specificarea
potrivit mărturiei lui Aurel Cosma jr. și Aurel Novac a prezentată de Dsa și primită din partea comitetului
mai pictat în două biserici la Voiteg (1910) și Ghilad parochial având toate tablourile cuprinse în specificarea a
(1913) . Alte date legate de aceste două lucrări nu s-au fi pictate în culoare de oleu și cu aureolă fiind materialul de
58
mai păstrat. prima calitate, rezervându-și comitetul parochial dreptul
de a schimba – după dorință unele tablouri cuprinse în
În anul 1925 Filip Matei a lucrat în două biserici:
Birda și Reșița. La Birda se păstrează urme de pictură din planul de specificare. [...].
Întreprinzătorul Dnul Filip Matei garantează cel
secolul al XVIII-lea în tehnica ulei pe lemn. Un fragment puțin 20 de ani.
de iconostas (păstrat la Muzeul Catedralei Mitropolitane), Întreprinzătorul Dnul Filip Matei are a începe
ușile împărătești și diaconești în biserica cea nouă a pictarea bisericii la 21 Iulie 1925 și a termina toate
satului (1911). Fragmentul de la Muzeu corespunde lucrările de pictură până la 26 Octombrie 1925. [...]” .
61
registrului superior și cuprinde Cinul Apostolilor grupați Din acest ,,Contract” aflăm mai multe informații
câte șase în jurul Încoronării Fecioarei de către Sfânta despre persoana pictorului, care era un specialist, în
Treime și crucea Răstignirii cu moleniile. Fiecare dintre profesia sa catalogat ,,maestru”. Apoi suntem înștiințați
personaje a fost încadrat în medalioane cu decor bogat că acesta întrebuința o erminie numită ,,specificare”.
de influență barocă și rococo, alcătuind un ansamblu Lucrarea a fost garantată pentru o perioadă de 20 de ani,
stilistic specific creațiilor de la sfârșitul secolului al iar ea a împlinit anul acesta 92 de ani. Acest lucru fiind
posibil și din faptul că pictorul a întrebuințat materiale de
52 Lucian, Episcopul Caransebeșului, Petru Bona, op. calitate așa cum sunt ele menționate ,,de primă calitate”. O
cit..., p. 276. remarcă deosebită este cea a timpului de lucru foarte scurt
53 Liliana N. Păun, Dan N. Buruleanu, Monografie din 21 Iulie – 26 Octombrie, deci 3 luni. O notă negativă
ilustrată a comunei Giulvăz, Editura Solness, Timișoara, 2013, p. a lucrului îl constituie ,,dreptul” comitetului parohial de
121. a schimba ,,după dorință” unele tablouri. Și la pictura
54 Lucian, Episcopul Caransebeșului, Petru Bona, Parohi- de la Birda se păstrează caracteristicile cvasi generale
ile Eparhiei..., p. 219.
55 Gheorghe Jurma, Vasile Petrica, Istorie şi artă..., p. 82. 59 Dorina Sabina Pârvulescu, Iconostasul...p. 47-48.
56 Gheorghe Jurma, Vasile Petrica, op. cit..., p. 83. 60 Erminia picturii bizantine după versiunea lui Dioni-
57 Lucian, Episcopul Caransebeșului, Petru Bona, Pa- sie de Furna, text îndreptat, completat și indici de C. Săndules-
rohiile Eparhiei..., p. 157. cu-Verna, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1979, p. 61.
58 E vorba de capela greco-catolică din localitate pictată 61 Arhiva Episcopiei Caransebeșului, 1925, Fond Bise-
în 1914. Inf. Prot. Ioan Prisăcean. ricesc (III), nenumerotat.

Pag. 29