Page 35 - Revista Morisena

Revistă trimestrială de istorie

Medici). (13) Pe lângă aceştia, au mai fost reprimaţi şi alţi „care au ţinut sau ţin legătura cu bandiţii lichidaţi sau cei în
fruntaşi sârbi: Bora Petrov, Milan Nicolici, Steva Petrov, curs de lichidare, precum şi cei care i-au sprijinit sub orice
Ivan Stamoran, Gioca Cnejev, Sima Ianoşev, Borislav formă”, chiaburii şi cârciumarii, foştii comercianţi care au
Conici, Ioţa Sapungin, Milutin Sepeţan, Milutin Adnagi, lucrat cu străinătatea, industriaşii şi moşierii. Din cea de-a
Mladen Ilin, Costa Peici, Borislav Lala-Dobrin etc. (14) treia categorie făceau parte foşti deţinuţi de drept comun
Punctul comun al propagandei şi acţiunii împotriva care au săvârşit o infracţiune gravă („sabotaj economic,
chiaburilor şi a Iugoslaviei era Banatul. Aici exista o ţărănime delapidare, tâlhărie”). (21)
incomparabil mai înstărită decât în celelalte regiuni ale ţării, Ca urmare, funcţionarii Ministerului de interne
iar apropierea frontierei cu Iugoslavia, unde era la putere organizau în cel mai desăvârşit secret acţiunea de
un „regim chiaburesc”, era considerată deosebit de propice dislocare. Secretomania bolnăvicioasă a regimului, care
infiltrării de elemente subversive. „Teama de contaminare se vedea în permanenţă înconjurat de „duşmani”, reali sau
a populaţiei româneşti cu erezia titoistă pare astăzi ridicolă, imaginari, s-a manifestat din plin şi în acest caz, în sensul
preciza Victor Frunză. Atunci, însă, frica şi suspiciunea că numai activiştii superiori de partid au fost informaţi
creau o atmosferă de autentică teroare.” (15) în prealabil asupra hotărârii de a se „curăţa” zona de
În legătură cu locuitorii zonei de frontieră cu frontieră cu Iugoslavia pe o adâncime de 25 km. Cetăţenii
Iugoslavia, prin H.C.M. nr. 200/1951 s-a hotărât ca vizaţi de deportare trebuiau luaţi prin surprindere, astfel
„unele categorii” de pe o fâşie de 25 km de la graniţă să încât întreaga operaţiune să nu dureze mai mult de 48
fie strămutate în interiorul ţării. (16) Liubomir Stepanov de ore, urmând a fi declanşată concomitent numai în
menţiona: „În primăvara anului 1951 a fost înteţită ziua cunoscută de conducerea superioară de partid şi de
propaganda antititoistă în presă şi în cadrul organizaţiilor Ministerul de interne.
de partid, cu scopul de a se crea o psihoză de nesiguranţă Organele de Securitate, cu ajutorul reţelei de
în rândul populaţiei. Concomitent, au fost efectuate şi informatori, aveau sarcina de a sonda în prealabil terenul,
verificările în teren, pentru identificarea persoanelor urmând a întocmi rapoarte amănunţite despre starea de
«suspecte», conform listelor întocmite. Şi, în fine, spirit a populaţiei. Din ele rezulta extrem de clar că aproape
Hotărârea Ministerului afacerilor interne din 05.06.1951, întreaga populaţie a zonei de frontieră cu Iugoslavia a fost
pentru declanşarea acţiunii.” (17) În acelaşi timp, au fost intimidată de măsurile represive anterioare deportărilor.
concentrate mari efective militare, ale Securităţii, Miliţiei Efectele psihologice nefaste ale arestărilor politice
şi grănicerilor. Aproximativ 10.000 de soldaţi au blocat abuzive din perioada 1948-1951, potenţate de zvonuri
zona de frontieră, iar alţi circa 12.000 de soldaţi şi ofiţeri lansate şi întreţinute conştient de autorităţi, au stârnit
au fost desemnaţi să execute operaţiunea de ridicare şi panică. Atmosfera de suspiciune generalizată a contribuit
însoţire până la destinaţie a celor deportaţi. (18) la anihilarea treptată a spiritului combativ, teama iraţională
Spaţiul de 25 km. de-a lungul frontierei iugoslave cuprinzând aproape întreaga populaţie a ţării.
se întindea între satele Beba Veche (judeţul Timiş) şi La 14 mai 1951, generalul-maior Mihail Burcă,
Gruia (judeţul Mehedinţi), acoperind un număr de 203 adjunct al ministrului afacerilor interne, emitea un ordin
localităţi din actualele judeţe Timiş, Caraş-Severin şi către Comandamentul trupelor de grăniceri, prin care
Mehedinţi. Cu locuitorii ridicaţi de aici au fost create 18 dispunea transferarea (în intervalul 30 mai – 13 iunie) în
noi localităţi în Bărăgan. (19) imediata apropiere a zonei de frontieră a patru batalioane
William Totok preciza: „Dislocările planificate de de şcoală regimentală, cu misiunea de a „bloca complet
conducerea P.M.R. necesitau masive forţe organizatorice frontiera”. (22) Potrivit aceluiaşi plan, la „misiunea de
şi administrative, la care au participat, potrivit docu- evacuare a elementelor duşmănoase din zona de frontieră”
mentelor din arhivele româneşti, activişti de partid şi trebuiau să participe 11.066 de ofiţeri, subofiţeri, maiştri
de stat, lucrători ai Ministerului de interne, trupe de militari şi soldaţi, selecţionaţi din 11 batalioane de
Securitate şi armată, funcţionari ai diferitelor ministere. Securitate-intervenţii, şcolile de ofiţeri de Securitate,
Toată acţiunea a fost coordonată de Ministerul de interne, trupele de grăniceri, Direcţia Generală Politică, şcolile
în frunte cu Teohari Georgescu.” (20) regimentale din toate centrele de instrucţie-Securitate,
Conform unei directive strict secrete, trebuiau cărora li s-au adăugat instructorii din Direcţia Generală
dislocate „pe o adâncime de 25 km” lângă frontiera cu Politică a M.A.I. (23) Comandanţii unităţilor militare
Iugoslavia trei „categorii de elemente periculoase”: în din raioanele de dislocare au fost numiţi prin ordine
„prima categorie” intrau „cetăţenii statelor imperialiste ale M.A.I. semnate de generalul-maior Mihail Burcă
şi ai Iugoslaviei, precum şi persoanele cărora aceste şi de generalul-maior Eremia Popescu, comandantul
state nu le mai recunosc cetăţenia”, „funcţionarii epuraţi, trupelor de Securitate. (24) Pentru o largă categorie de
militarii deblocaţi şi liberii profesionişti excluşi (…) care eventualităţi, prin planul respectiv militarii erau încurajaţi
nu sunt originari din această zonă”. În categoria a doua „să facă uz de arme”. (25)
intrau refugiaţii din Basarabia, macedonenii, „elementele Într-o Notă redactată de organele de Securitate
care au făcut parte din unităţile germane S.S.”, titoiştii, pentru conducerea partidului, se menţiona faptul că în mai
contrabandiştii şi călăuzele pentru treceri frauduloase de multe comune bănăţene vizate pentru viitoarele deportări,
frontieră, „rudele celor care au fugit din ţară” şi ale celor delegaţi ai Miliţiei au fost însărcinaţi să întocmească liste

Pag. 33