Page 32 - Revista Morisena

MORISENA, anul II, nr. 2 (6)/2017

ale picturii de factură populară, culori puternice și vii, stânga sunt zugrăviți câte doi evangheliști. Al doilea
personaje aproape umane, din care se degajă trăsăturile medalion cuprinde chipul lui Iisus, purtând pe umeri
pozitive ale ființei umane: tinerețea, frumusețea, curajul, crucea și binecuvântând un copil, pentru care se roagă
hărnicia, biruința asupra necazurilor de orice fel, deci în genunchi mama copilului. În dreapta medalionului
un caracter moralizator, pedagogic. este zugrăvită scena care înfățișează rugăciunea din
În perioada interbelică, Reșița a avut statutul unei grădina Ghetsimani, iar în stânga Punerea în mormânt.
comune rurale. Abia în 1925 a fost ridicată la statutul de Medalionul al treilea cuprinde Pilda Samarineanului
oraș. A existat din 1754 o biserică de lemn cu hramul milostiv, având în dreapta scena care înfățișează
,,Sf. Mare Mucenic Gheorghe”. A doua biserică târnosită Învierea fiicei lui Iair, iar dedesubt, pe același perete,
în 1853 a fost pictată de Dimitrie Turcu, Filip Matei și scena: Iisus la Nicodim; în stânga este zugrăvită
George Mărișescu , o nouă contribuție a centrelor de Învierea lui Lazăr.
62
pictură bisericească de la Oravița și Bocșa. Pronaosul. Medalionul de pe boltă înfățișează
scena: Batjocorirea lui Iisus, având în dreapta scena:
Lăsați pruncii să vină la Mine, iar în stânga, Dinarul
văduvei. Între panouri, sunt zugrăvite benzi cu motive
ornamentale liniare, inspirate din motivele covoarelor .
63
Victor Brătulescu, cel care face studiul de caz, a apreciat
faptul că ,,distribuția iconografică a scenelor amintește
de regulile erminiei”. În anii 1995-1996 s-au efectuat
lucrări de restaurare de un alt pictor din Bocșa, Ștefan
Gurmai, care a păstrat pictura lui Filip Matei, iar unde nu
era (în special sub cor) a adăugat pictură nouă: Fecioara
Maria Orantă, chipuri de îngeri, portretele patriarhului
și mitropolitului local la acea vreme și în completare
covoare cu cruci ș. a.
Ultimele două biserici datate sunt cele din
Maidan (azi Brădișoru de Jos) și Murava (azi Șemlacu
Mare) din 1934 și 1936. Despre biserica din Maidan
ne dau de știre Aurel Cosma jr. și Aurel Novac că Filip
Matei a pictat aici. Știm în mod cert că biserica a fost
Biserica Ortodoxă Română din Răcășdia pictată în 1847 de Dimitrie Popovici (tatăl adoptiv
al lui Filip Matei la Oravița), repictată în 1911 și
restaurată în 1934 de Nicolae Popovici, ucenicul lui
În această perioadă sunt amintite încă două Matei la Bocșa. Interesant rămâne faptul că în biserică
biserici: Gătaia (1926) și Dubova (1928). Dacă de la au fost descoperite diverse icoane în tehnica ,,ulei pe
cea dintâi avem o descriere detaliată a picturii, la cea lemn”: ,,Nașterea Domnului” cu autor necunoscut. O
din urmă aveam doar mențiunea picturii ei. ipoteză a pictării aici a lui Filip Matei este și portretul
Biserica din Gătaia a avut pictură de factură mitropolitului Andrei Șaguna pictură în ulei pe pânză .
64
sârbească din veacul al XVIII-lea (cu precizie se La Șemlacu Mare se păstrează o parte din pictura lui
cunoaște pictarea iconostasului). Pictura murală în Filip Matei.
ulei pe boltă și pereții laterali în câte două scene și pe Penultima secțiune de biserici în care a lucrat Filip
peretele de apus, pictat numai în partea superioară, Matei este aceea a lucrărilor unde nu s-a păstrat data pictării
aparține lui Filip Matei. lor: Biserica Albă, Mărghita, Mramorac și Percosova.
Altarul. În fund este zugrăvită, în stil occidental, Biserica Albă a fost pictată de un artist anonim.
Sfânta Treime; în dreapta, Dumnezeu Tatăl se arată lui Cercetările de teren confirmă prezența atelierului lui
Moise, în stânga Jertfa lui Avraam. Pe pereții altarului, Filip Matei și cel al lui Nicolae Popovici cu membrii
în partea de sus, sunt zugrăviți Sfinții Trei Ierarhi, Vasile lor: Axente Mărieșescu, Nicolae Mărieșescu și Tibor
cel Mare, Ioan Gură de Aur și Grigorie, al patrulea este Botlik .
65
Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, neobișnuit din punct de Filip Matei a pictat la Mărghita atât pe zid, pictură
vedere al erminiei. murală, cât și icoane prăznicare pe tinichea (tablă n. n.).
Naosul. Ca altarul, naosul este zugrăvit numai în
părțile superioare, în felul următor: pe mijlocul bolții 63 Victor Brătulescu, „Zugravi şi biserici din Banat.
cilindrice, sunt zugrăvite trei medalioane, începând de Biserica din Gătaia”, în rev. „Mitropolia Banatului”, nr. 7-12 /
la altar și mergând spre pronaos. Primul înfățișează pe 1961, p. 46.
Iisus în mărire, stând pe norii cerului; în dreapta și în 64 Lucian, Episcopul Caransebeșului, Petru Bona,
Parohiile Eparhiei..., p. 203.
62 Lucian, Episcopul Caransebeșului, Petru Bona, 65 Costa Roșu, Adrian Negru, Bisericile ortodoxe
Parohiile Eparhiei..., p. 168. româneşti..., p. 46-47.

Pag. 30