Page 28 - Revista Morisena

MORISENA, anul II, nr. 2 (6)/2017

În multe biserici nu s-a păstrat pisania, iar Contract de a fost pictată de Filip Matei, iar în 1929 de Ion Bagiu din
pictură încheiat între Comuna Bisericească și pictorul Lugoj . Din această perioadă datează și pictura bisericii
29
Matei nu s-a păstrat pentru multe lucrări executate. din Banloc. Aici, Filip Matei a pictat în două rânduri, în
Totuși, de-a lungul vremii avem câteva recunoașteri 1869 și 1877. Pictura a fost refăcută în 1990. La 9 ani
ale acestor biserici: Nicolae Cornean în Monografia după Racovița, Filip Matei a lucrat la cele două biserici
Eparhiei Caransebeșului (1940) dă 34 de biserici, Aurel (greco-catolică și ortodoxă) ale satului Ramna. Aurel
Novac, 1969, 44, Rodica Vârtaciu, aproximativ 60, iar Cosma jr. a identificat anul 1779 ca timp al realizării
Adrian Negru (2013), 65 de catapetesme (iconostase). picturii. Aici, după Pesac, este o altă realizare a lui Matei
Deși recunoscut îndeobște drept cel mai fructos pictor ca autor secundar, calfă a pictorului Mihail Velceleanu.
de artă bisericească din Banatul geografic (A. Negru) În biserica ortodoxă au mai pictat Lazăr Gherdanovici
chiar și astăzi sunt și alte biserici pictate de Filip Matei, și Nicolae Marișescu. Pictura actuală a fost realizată
necunoscute și nedescoperite . în 1975-1976 de Elvira Dăscălescu. În biserica greco-
26
O primă caracteristică a picturii sale a fost însușită catolică Filip Matei a pictat în 1920 cerimea (bolta)
de la Mihai Popovici, cel care l-a dus în atelierul orăvițan lăcașului de cult .
30
și anume caracterul popular, imaginile nepierzând însă În anul 1882 a reușit, în colaborare, să picteze
din caracterul celor vechi, elementele noi introduse trei biserici: Agadici, Giurgiova și Mercina. La Agadici
de el fiind în cele mai multe cazuri obiecte de factură pictura a fost recondiționată în 1903. Iconostasul are trei
contemporană, inspirate din viața cotidiană, recunoscute registre pe care se păstrează pictura veche .
31
ușor și adoptate de cei ce admirau lucrările sale. Ceea ce Ucenic în atelierul de la Bocșa a fost și Gheorghe
astăzi considerăm rudimentar și stângaci era pe înțelesul Putnic (1849-1905) din Biserica Albă. Acesta l-a ajutat pe
țăranilor, care cunoșteau până atunci ca exprimare Filip Matei în două lucrări: la Giurgiova. Pictura a fost
artistică doar vechile zugrăveli și pentru care noua recondiționată de Ștefan Gurmai în 2001, păstrându-se
formulă adoptată de Mihai Popovici era pe înțelesul lor . iconografia și culoarea inițială . Cea din urmă este pictura
32
27
Arta de a picta a lui Filip Matei era de manieră de la Iertof (1905), azi filie a parohiei Ciortea. Aici s-au
tradițională, așa cum se zugrăveau bisericile în acea păstrat multe registre de pictură în condiții deosebite.
vreme, respectând regulile iconografiei ortodoxe și Ușile împărătești păstrează icoanele, pictate în ulei pe
acordând o importanță mai mare coloritului imaginii, ca lemn. Pe spătarele scaunelor sunt, pe latura nordică, 15
să placă oamenilor de la țară și să le inspire sentimentul icoane, pe cea sudică 11 icoane (ulei pe lemn), fiecare
religios. N-a făcut studii superioare sau academice, dar având dimensiunile 60 X 35 cm, fiind reprezentați cei 12
a avut o generoasă sensibilitate în a-și exprima gândul Apostoli, dar și sfinți din Vechiul Testament, necunoscuți
și simțirea în culori, neglijând uneori desenul și analiza în iconografia bisericilor din Banat (Samson, Varvara,
lucrurilor. Totuși, sfinții pictați de el trăiau în viziunea ce Nestor, Amos, Osea, Ioil etc.). În biserică sunt păstrate
și-o făureau credincioșii în timpul slujbelor religioase și și 12 icoane prăznicare pictate în ulei pe tablă (fiecare
al rugăciunilor pioase. având dimensiunile 32 X 24 cm). Tronul arhieresc are
La început se folosea și el de cartea lui Weigel, icoana ,,Sf. Spiridon” (unicat în iconografia bisericilor
întrebuințată în pictarea bisericilor de către pictorul din eparhia Caransebeșului). Inedită este și pictarea de
Mihail Velceleanu, o carte de îndrumare practică, având pe bolta altarului a scenei ,,Cina cea de Taină”. Tot în
sute de modele și schițe de icoane biblice. Mai târziu, altar a existat și o icoană de mari dimensiuni (3 X 4 m) ce
formându-și o metodă proprie și o rutină, a pictat cu întruchipa ,,Coborârea de pe Cruce” .
33
ușurință aceleași imagini impuse de iconografia ortodoxă, Ultima biserică pictată în 1882 a fost cea de la
pe care le avea deja perpetuate în concepția sa creatoare, Mercina. Pictura a fost restaurată în 1935 de Nicolae
mereu în formă înnoită, ca să nu pară icoanele ca niște Popovici (un alt ucenic al lui Filip Matei n. n.) și repictată
exteriorizări de scene stereotipe . de Cristian și Nicolae Samoilă din București. ,,...De aici
28
În prezentarea bisericilor pictate de Filip Matei,
fie că e vorba de pictură murală în ulei, fie icoane pe 29 Gheorghe Luchescu, Spații sacre – Protopopiatul Lugoj,
lemn sau tinichea, steaguri, vom încerca o abordare Editura de Vest, Timișoara, 2004, p. 130. (Se va prescurta Spații
cronologică începând cu cele din veacul al XIX-lea și sacre...).
sfârșind cu cele din cel următor. La final, vor fi redate 30 Gheorghe Jurma, Vasile Petrica, Istorie şi artă..., p.
bisericile care nu au o datare a picturii sau care nu mai 92; Lucian, Episcopul Caransebeșului, Petru Bona, Parohiile
păstrează date despre acest lucru. Eparhiei..., p. 164.
Prima realizare ca pictor independent a fost 31 Lucian, Episcopul Caransebeșului, Petru Bona,
realizată la biserica din Racovița, în 1870, la vârsta de Parohiile Eparhiei Caransebeşului, Editura Episcopiei
17 ani. Biserica cu hramul ,,Nașterea Maicii Domnului” Caransebeșului, Caransebeș, 2012, p. 167-168. (Se va prescurta
a fost realizată după planul bisericii din Ciacova. În 1870 Parohiile Eparhiei...).
32 Lucian, Episcopul Caransebeșului, Petru Bona,
26 Aurel Cosma jr., Însemnări despre pictorul…. Parohiile Eparhiei..., p. 222.
27 Rodica Vârtaciu, Centre de pictură româneacă..., p. 67. 33 Lucian, Episcopul Caransebeșului, Petru Bona, op. cit.,
28 Aurel Cosma jr., Însemnări despre pictorul…. p. 231-232; Aurel Cosma jr., Însemnări despre pictorul….

Pag. 26