Page 23 - Revista Morisena

Revistă trimestrială de istorie

Preot dr. Valentin Bugariu iconostase (…) precum și scene biblice sau evanghelice,
1
(Birda) realizate de acest meșter atât de apreciat și de reputat .
Ortodoxia este organic legată de icoană.
Reprezentarea vizibilă a evenimentelor biblice dă
Pictorul Filip Matei (1853-1940). propovăduirii Evangheliei o bază pedagogică. Pictura
Contribuții monografice murală a bisericilor ortodoxe urmărește să integreze totul
în misterul liturgic, încât chiar în afara sfintelor slujbe,
totul în biserică este în așteptarea Sfintelor Taine. Dar
Anul 2017 a fost proclamat de Patriarhia Română această așteptare – ea însăși sfântă, deoarece e întru totul
An Omagial al pictorilor bisericești. În ton cu această plină de prezență divină – constituie un efect al acțiunii
hotărâre, în cele ce urmează am creionat câteva date icoanelor asupra sufletelor: figuri prelungi și avântate
despre viața și activitatea celui mai prodigios prin către cer înfățișate în icoane și în locul cel mai înalt din
cantitate și varietate a picturii bisericilor din Banat. De la biserică, ținând în mâna sa viața fiecăruia și a tuturor. În
acest chip, în iconografia Bisericii, totul este adunat și
ordonat într-un cosmos liturgic, în care ,,toată suflarea
laudă pe Domnul” . Banatul a suferit în decursul timpului
2
o influență a artei baroce. Acest lucru a fost posibil și
datorită meșterilor atât al celor care au proiectat, apoi
zidit și pictat bisericile ortodoxe. Mulți dintre pictorii
care au activat în Banat au fost autodidacți, învățând arta
din manuale apusene, alții au reușit să urmeze școli la
Roma și Viena, deci tot de factură apuseană. Barochizarea
lăcașurilor a implicat adaptarea decorului interior
specific bisericii ortodoxe la un spațiu arhitectonic cu altă
configurație, justificând reforma în domeniul vizualului,
care presupunea în paralel păstrarea definiției bisericii
tradiționale. Pornită de la nivelul conducerii spirituale,
noua orientare a impus în primul rând primenirea
conceptelor teologice tradiționale, acceptarea ideilor de
nuanță aristotelică și o nouă perspectivă asupra lumii,
conformă principiilor raționaliste și deiste ale Secolului
Luminilor . Influența aceasta este sesizată și la nivelul
3
picturii: a metodei de lucru, de înfățișare a personajelor
sau a scenelor biblice, din care observăm o dimensiune
didactică sau moralizatoare a reprezentărilor, dar și a
materialului folosit: uleiul, de aici majoritatea picturilor
murale, chiar și iconografice, sunt realizate în această
tehnică. Iconostasul sau tâmpla este de acum orientat
vertical împărțit în trei secțiuni prin mari și bogate
decorații, împreună cu pictura murală și cu noul mobilier
liturgic a accentuat atmosfera occidentalizantă din noile
biserici în care decorul a fost organizat după principiul
Pictorul Filip Matei (stând pe scaun). bisericii ceremoniale baroce .
4
Filip Matei se înscrie în tradiția picturală a
Banatului de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul
el ne-au rămas lăcașuri de cult pictate în Banatul istoric, celui următor. Moalerul, așa cum semnează pe mai multe
adică Banatul sârbesc, în județele Caraș-Severin, Timiș, icoane și picturi murale s-a născut în Igriș la 5 ̸ 17 martie
apoi Mehedinți și pe valea Mureșului. Printre renumitele 1853. În registrul de botezați pe anul 1853, la foaia
ateliere de pictură religioasă din Banat a fost și cel al
lui Filip Matei, mai întâi în Oravița, apoi în Bocșa, care 1 Florea Jebelean, Igriş. Monografie, Editura Mirton,
a desfășurat o vastă și prolifică activitate, o perioadă de Timișoara, 2009, p. 230. (Se va prescurta în continuare Igriş...).
mai bine de șase decenii, lăsând în urma lui nu numai 2 Ene Braniște, Liturgica Generală, ediția a II-a revăzută
opere și lucrări de iconografie bisericească, dar pregătind și adăugită, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii
în atelierul său și câteva generații de zugravi și pictori Ortodoxe Române, București, 1993, p. 412.
vestiți. Numele lui Filip Matei este pomenit în numeroase 3 Dorina Sabina Pârvulescu, Iconostasul în Banat, Editura
monografii de biserici pe tot cuprinsul Banatului, de la Mirton, Timișoara, 2002, p. 4. (Se va prescurta în continuare
Mureș până la Dunăre, păstrându-se până astăzi, în zeci Iconostasul…).
de sate, mai ales în partea de sud a provinciei, nenumărate 4 Dorina Sabina Pârvulescu, Iconostasul…, p. 20.

Pag. 21