Page 21 - Revista Morisena
P. 21

Revistă trimestrială de istorie



        Administratorul domeniului, împuternicit al episcopului    Germanii colonizați la Periam erau în marea lor
        de Zagreb în Banat, era Franz Petrovits. Pe același teren,  majoritate  țărani  și,  de  aceea,  ocupațiile  locuitorilor
        episcopul  a  dispus  construirea  unei  noi  clădiri,  la  fel  erau cu precădere legate de agricultură. Meseriile s-au
        de impunătoare, cunoscută sub numele „Arrest”, care a  dezvoltat destul de lent pe parcursul veacului al XVIII-
        servit ca judecătorie, temniță și locuință pentru panduri  lea. Primii meseriași din comună au fost fierarii, aproape
        (poliția locală). Noua stăpânire a adresat Administrației  toți  țigani  și  primul  comerciant  a  fost  un  sârb,  Costa
        Curții Imperiale de la Viena o cerere prin care solicita, pe  Târcovici. Astfel că în anul 1790 existau 7 meseriași în
        lângă dreptul de a organiza târguri săptămânale și anuale,  Periam: 4 fierari, un rotar, un cizmar și un croitor. Până
        dreptul de a introduce pedepse capitale („Juris Gladii”)  în anul 1800 numărul lor a crescut la 26: 5 fierari, un
        asupra  supușilor  din  Banat.  Conform  „Constitutio  rotar, 3 cizmari, 2 tâmplari și 15 morari.
        criminalis  Theresiana”,  pedepsele  capitale  puteau  fi:   Până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când s-a
        arderea  pe  rug,  decapitarea,  spânzurarea,  tragerea  pe   finalizat  îndiguirea  Mureșului  (a  crescut  viteza  apei  și
        roată, tragerea în țeapă. Decapitarea și spânzurarea erau   depunerea  de  nisip),  dezvoltarea  comerțului  local  a
        considerate pedepsele capitale cele mai ușoare .      fost în strânsă legătură cu navigația pe acest râu. Rolul
                                                  24
              Deși  centrul  administrativ  al  domeniului
        episcopal era la Biled, dijmele din Periam și din satele
        învecinate se adunau la Periam, în marginea de nord-
        est  a  localității,  într-un  loc  care  purta  numele  „Șura
        dijmelor”  (Zehendscheuer).  Veniturile  Episcopiei
        de  Zagreb,  provenite  din  Periam,  erau  în  anul  1800
        următoarele:


         Nr.   Tipul de venit           Suma de bani (în
         crt.                           florini)
         1.    Impozitul pe pământ      2.234,23
         2.    Impozitul meșteșugăresc  22,40
         3.    Impozitul pe comerț      20
         4.    Arenda morilor           104
         5.    Dijma din miei           25,15
         6.    Dijma din stupărit       24,21                              Strada Principală din Periam
         7.    Contravaloarea           1.522,50
               prestațiilor                                   Mureșului de a  fi  „drumul  sării”  a  continuat  pe  întreg
         8.    Arenda cârciumilor       1266                  parcursul secolului al XVIII-lea. Ca măsură pentru sare
         9.    Arenda măcelăriilor      212                   s-a  folosit  „timinus”,  care  corespundea  cu  10.000  de
         10.   Taxa de pescuit          5,30                  bucăți de pietre de sare, constituind încărcătura normală
         11.   Arenda de pădure         94,15                 a unei nave de transport. Un „timinus” era transportat,
         12.   Alte venituri            21,20                 apoi,  de  100  de  căruțe,  fiecare  având  capacitatea  de  a
         Total venituri                 5.551,14              înmagazina 100 de pietre de sare. Prețul unui „timinus”
                                                              putea  fi  18,  26  sau  chiar  100  de  mărci,  în  funcție  de
              Pentru  ne  da  seama  de  valoarea  unui  florin  dificultatea  transportului,  determinată  fiind  de  starea
        (moneda utilizată în acea perioadă), trebuie să-l raportăm  drumurilor sau de alți factori.
        la valoarea unui produs. De pildă, o majă de Bratislava,   Pe  Mureş  se  transportau  şi  cereale,  în  şlepuri
        care conținea aproximativ 62 de litri de grâu, se vindea  trase de cai pe malul arădean al apei. Transporturile se
        cu 1 florin . Față de cei 231 de florini plătiți de comuna   desfăşurau primăvara, până în luna iunie, după care, o
                  25
        Periam ca impozit în anul 1747, suma de 5.551,14 florini   dată  cu  scăderea  nivelului  apei  traficul  de  cereale  pe
        reprezintă  o  valoare  de  peste  24  de  ori  mai  mare,  în   apă  înceta.  Un  şlep  avea  capacitatea  de  a  transporta
        condițiile în care populația comunei, în această perioadă,   până  la  40  de  vagoane  de  cereale  (400  de  tone).  La
        a devenit, cel mult, de 10 ori mai numeroasă.         Periam  existau  38  de  hambare  pentru  înmagazinarea
              Ca  parte  a  domeniului  Episcopiei  de  Zagreb,   cerealelor.  O  parte  dintre  acestea  erau  prelucrate  de
        comuna  Periam  avea  un  nou  sigiliu,  având  încrustată   morile plutitoare de pe Mureș, care în anul 1800 erau
        mitra  episcopală  și  inscripția:  „Possessio.  Perjamos.   în număr de 15. O astfel de moară, construită cu lemn
        Epp. Zagr. Com. Toront.”                              din pădurea Periamului, avea valoare mai mare decât o
                                26
              24 Maria Șandor, op.cit., p. 73-74.             sesiune țărănească (32 de iugăre de pământ și o casă).
              25  Dr. E. Lammert, op.cit., filele 21-22.
              26 Posesiunea Periam. Episcopia de Zagreb. Comitatul  Torontal: Dr. E. Lammert, op.cit., fila 19.


                                                                                                         Pag. 19
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26