Page 16 - Revista Morisena

MORISENA, anul II, nr. 2 (6)/2017

insultă la adresa sa. Și dacă Dr. Péter Wéber
stă treaba astfel, atunci să (Szeged - Ungaria)
vedem dacă împăratul-
regele va permite ridicarea
statuii lui Kossuth?! E Identitate naţională şi conştiinţă
adevărat că maghiarii
zic că împăratul-rege s-a politică la şvabii bănăţeni la
împăcat cu „națiunea”, sfârşitul secolului al XIX-lea şi
adică cu ei, dar atunci facă
și națiunea bine și împace- începutul secolului al XX-lea
se și cu noi! Aceasta ar
trebui să o facă cu atât După încheierea procesului de colonizare în Banat,
mai vârtos, că doar și noi un recensământ din 1774 consemna pe teritoriul dintre
susținem țara. Banul nostru Mureş, Tisa, Dunăre şi Carpaţi circa 40.000 de colonişti
pentru susținerea statului germani. Colonizaţi cu scopul de a umple deficitul de-
e bine primit! Sângele mografic şi de a cultiva pământurile bănăţene în vederea
nostru pentru apărarea eficientizării economiei, majoritatea lor au constituit-o
patriei e bine primit! Dar agricultorii şi doar puţini au fost meşteşugari. Aceştia au
drepturile noastre să nu reuşit să întemeieze peste nouăzeci de localităţi. Cert este
fie respectate? Și tot astfel însă că acest grup etnic s-a regăsit în noua sa patrie fără
să meargă gradația? Dacă o intelectualitate proprie. Aceasta se va naşte din însăşi
permitem, de bună seamă sânul populaţiei şvăbeşti din Banat în urma unui proces
că ne merităm soarta! care s-a evidenţiat de-a lungul primei jumătăţi a secolului
Și acum, ieșiți din al XIX-lea. Dezvoltarea tehnicii, îmbunătăţirea mijloace-
fermentația asta socială lor de transport, stabilitatea şi prosperitatea din viaţa eco-
și ajunși acasă, nu ne nomică în spaţiul bănăţean au avut drept rezultat înstări-
vom pune să dormim ca rea satelore şvăbeşti. Decurgând din acest fenomen, au
crișanul nostru, ci vom medita asupra celor văzute, auzite început să se înfiinţeze pe rând asociaţii culturale, coruri
și esperiate, trăgând folos și pentru societatea noastră bisericeşti, având loc o organizare tot mai temeinică a
românească, tot astfel precum și compatrioții noștri vieţii comunitare, la început mai ales în cadrul adunărilor
maghiari ar face, venind între noi. Sperăm că dacă va fi bisericeşti. Odată cu înstărirea şvabilor, a crescut şi in-
bun Dumnezeu, le vom da și noi prilejul acesta, căci asta teresul lor pentru cultură, manifestându-se din ce în ce
e datorința și menirea popoarelor, ca să se perfecționeze mai evident tendinţa acestor pături de a se îmburghezi.
unele prin altele, dacă voiesc ca să existe. Astfel, Timişoara devine un adevărat centru cultural şi,
Cultura nu e monopol numai al unor popoare, ci ulterior, politic al germanilor din Banat.
ea este lăsată de Dumnezeu pentru toți cei ce râvnesc Cultura specifică şvabilor din Banat se conturează
după ea. Poporul care nu râvnește după cultură, acela se în a doua parte a secolului al XIX-lea, fiind treptat integ-
prăpădește de sine, căci nu e element de cultură. Poporul rată culturii pangermane. După 1848 limba germană este
care este însă element de cultură, în zadar voiești să-l introdusă în gimnazii, se crează noi şcoli cu profil real în
suprimi, căci nu poți. limba germană, iar în 1854 se înfiinţează chiar şi o pre-
E și natural, și bine ca elementul rău să se parandie (şcoală pedagogică). Se înfiinţează şi funcţio-
prăpădească, fie acela chiar poporul românesc, dacă nează teatre germane la Timişoara, Lugoj, Oraviţa, care,
nu e element de cultură. De aceea, revin la cele zise, prin deplasările lor itinerante, duceau cultura şi în lu-
în începutul acestor scrise, că această țară este lăsată mea satului şvăbesc. În 1852 apare la Timişoara primul
de Dumnezeu ca și o grădină cu diferite flori, pe care ziar al germanilor bănăţeni, Temeswarer Zeitung. Limba
dator este grădinarul să le cultive deopotrivă, făcând germană literară câştigă teren, dând totodată şi o unitate
astfel din grădina aceasta rai pământesc. Grădinarul lingvistică spaţiului şvăbesc în care circulau dialecte ale
este guvernul țării noastre, care chemat este să cultive germanei, destul de diferite între ele. Încep să se afirme
deopotrivă toate florile acestei frumoase grădini. De intelectuali valoroşi în domeniul literaturii, dar şi în cel
altfel, ori va voi guvernul, ori nu, societatea întreagă al jurnalisticii şi, nu în ultimul rând, în cel al vieţii poli-
a acestei țări își va croi singură soarta, căci ea știe mai tice locale precum Arthur Korn sau Johann Anhauer. Sub
bine trebuințele și aspirațiunile ei. Trăim aici mai multe regimurile fluctuante, de la cel habsburgic absolutist la
naționalități, care toate suntem, am fost și vom fi avizate cel al dualismului austro-ungar, şvabii bănăţeni au ştiut
unele de altele. Au fost și timpuri când ne-am certat, dar să-şi păstreze trăsăturile specifice fără să fi ezitat integrarea
asta a provenit în urma temerilor nefondate. în structurile social-politice ale vremii. Lucrarea de faţă
Ioan VIDU urmăreşte evoluţia comunităţilor şvăbeşti de la stadiul

Pag. 14