Page 20 - Revista Morisena

MORISENA, anul II, nr. 2 (6)/2017

După cum se observă din tabel, repartizarea
pământului cultivabil era destul de uniformă, dar, din
cauza creșterii natalității situația s-a schimbat. Pentru a se
evita fărâmițarea pământului, s-a stabilit ca moștenitorul
gospodăriei să fie primul născut de sex masculin. Acesta
avea obligația să-i despăgubească pe frații mai mici, care
trebuiau să învețe o meserie, și pe surori, care în afară de
bani primeau ca zestre și un mic inventar gospodăresc.
Mai târziu s-a renunțat la acest obicei, legat de moștenire
și toți descendenții au primit drepturi egale, fapt care a
dus la parcelarea terenurilor arabile .
22
În anul 1778 împărăteasa Maria Theresia a
inclus Banatul în componența Ungariei. Dacă sub
administrația Coroanei Imperiale, locuitorii satelor
Mori pe apa Mureșului, la Periam bănățene erau țărani liberi, supuși Curții de la Viena,
odată cu trecerea sub stăpânirea maghiară, ei au
În anul 1729 comuna a luat în arendă pământurile dobândit un statut inferior, acela de țărani iobagi. Sub
satului părăsit, Harmad, pentru 65 de galbeni anual, iar noua administrație, Periam a făcut parte din comitatul
în anul 1748 aceste terenuri vor fi încorporate definitiv în Torontal, plasa Sânnicolau-Mare.
hotarul comunei. În anul 1765 terenul comunal însuma Împăratul Iosif al II-lea, fiul și urmașul Mariei
7.227 de iugăre cadastrale (un iugăr cadastral = 0,5755 ha). Theresia, a dispus parcelarea și vânzarea pământurilor
La acesta se adăuga o suprafață de pădure, de 1.328 iugăre Banatului către stăpânii feudali care doreau să-și
21
cadastrale (proprietate camerală ), teren necultivat și mărească domeniile. Comuna Periam a fost evaluată
diguri, care reprezentau 136 de iugăre cadastrale. În anul la 310.496 de florini. Negăsindu-se niciun cumpărător,
1774 hotarul comunei Periam (care avea 278 de case) s-a locuitorii comunei au adresat, în anul 1783, o petiție către
lărgit cu terenuri de la comunele învecinate: Satu-Mare și Curtea Imperială, propunând arendarea localității cu
Variaș, precum și prin defrișarea unor terenuri împădurite. condiția de a amortiza în termen de 30 de ani dobânzile,
în rate trimestriale și anticipate. Petiția a fost respinsă,
Nr. Tipurile de teren Suprafața (în iugăre iar în anul 1790 Curtea de la Viena propunea Episcopiei
crt. cadastrale) de Zagreb preluarea localităților: Periam, Variaș, Iecea
1. Terenuri de case 278 Mică, Cărpiniș, Biled și pusta Pakacz (satul Șandra
2. Teren intravilan 288 de mai târziu), drept compensație pentru pământurile
3. Islaz 751 cedate de aceasta în favoarea ținutului grăniceresc din
Croația. De abia zece ani mai târziu, în anul 1800,
4. Fânețe 1.540 episcopul Maximilian Verhovatz a acceptat oferta Curții
5. Pământ arabil 5.868 de la Viena . Conform Rezoluției din 29 iulie 1800,
23
6. Grădini de completare 73 episcopul avea toate drepturile și privilegiile, putea să
Total 8.798 dispună asupra vieții și morții supușilor săi.
7. Pădure 816 Iobagilor bănățeni ai Episcopiei de Zagreb li se
impunea să cultive grâu și orz de toamnă pe o solă, orz
Tot din anul 1774 există un tabel care consemnează de primăvară, ovăz, secară, porumb, cânepă și cartofi pe
modul cum era repartizat pământul arabil al localității, la cealaltă, iar a treia solă rămânea necultivată (pârloagă).
gospodăriile existente în acel moment: Fiecare supus al noii stăpâniri avea mai multe feluri de
obligații: să predea a zecea parte din toate produsele
Nr. Tipurile de gospodării Număr de cultivate, dar și din animale și păsări (zeciuiala sau
crt. gospodării dijma); munca pe moșia episcopală (robota sau claca),
1. Gospodării cu o sesiune întreagă 223 care putea fi efectuată cu palmele, cu căruța sau putea fi
(32 iugăre) plătită în bani. Țăranul trebuia să efectueze săptămânal
2. Gospodării cu jumătate de 40 o zi de clacă cu căruța (52 de zile pe an) sau două zile
sesiune (16 iugăre) săptămânal cu palmele (104 de zile pe an).
3. Gospodării cu un sfert de sesiune 6 Centrul administrativ al moșiilor bănățene ale
(8 iugăre) Episcopiei de Zagreb se afla în comuna Biled, într-o
4. Gospodării fără pământ 16 clădire masivă, cu etaj, denumită „Kastell” (castel),
situată la intersecția străzilor actuale, ale bisericii și gării.
22 Dr. E. Lammert, op.cit., fila 21.
21 De stat. 23 Ibidem, fila 19; Maria Șandor, op.cit., p. 22, p. 73.

Pag. 18