Page 24 - Revista Morisena

MORISENA, anul II, nr. 2 (6)/2017

88, poziția nr. 523 ̸ 340, este notat în ziua de 8 martie. a jucat un rol deosebit în formarea viitorului pictor.
S-a născut pruncul parte bărbătească în luna martie 5 a După trecerea acestei perioade mai grele, familia
anului celui mai sus arătat. Tatăl pruncului Isaia Matei Matei s-a reîntors în satul natal. Între timp tatăl orbise,
și mama Eva, locuitori ai Igrișului. S-a botezat și s-a uns iar tânărul Filip a trebuit să urmeze o meserie, fiind la
cu Sfântul Mir prin preotul Arcadie Georgevici, paroh al început dat ca ucenic de cojocar. Nu s-a simțit atras față
sfintei biserici cu hramul Arhanghelilor Mihail și Gavriil, de acest meșteșug, iar pentru a evada s-a hotărât să plece
care se află în Igriș, în luna și ziua ce s-a pus sub anul și în lume, fără să spună nimănui nimic. A pornit pe jos spre
s-a dat la Sfântul Botez pruncului Filip, nașul lui a fost Becicherecul Mic, iar de aici și-a continuat drumul a doua
Filip Galu locuitoru Igrișului. Pruncul a fost botezat la 3 zi până la mănăstirea Sîngeorge, aproape de Gătaia, iar a
zile după naștere la 8 ̸ 20 martie . treia zi a ajuns la Murava, unde l-a căutat pe fostul său
5
învățător Gheorghe Popovici. A fost bine primit și a sosit
la momentul potrivit, întrucât pictorul Mihai Popovici de
la Oravița căuta un ucenic .
7
Prin intermediul învățătorului a ajuns ucenic
în atelierul Popovicilor din Oravița. Aici a deprins
tehnica picturii alături de primii dascăli Dimitrie
Popovici, tatăl său adoptiv, la rându-i ucenic al
pictorului Dimitrie Turcu. Mihai Popovici a deprins și
el acest meșteșug tot în acest atelier. Aici l-a cunoscut
pe Nicolae Popescu din Zorlențu Mare, pe care l-a
ajutat la pictarea bisericii din Seleuș în anii 1869-
1872 și Pesac în 1877. Cu această ocazie, Filip Matei
8
a executat picturile secundare .
9
Ca toate celelalte, centrul orăvițean a cunoscut o
perioadă de început, ce se sincronizează cu activitatea
întemeietorului său Ștefan Popovici, care preia tradițiile
școlii de pictură a Diaconoviceștilor (fapt concludent
pentru existența unei continuități artistice în arta plastică
bănățeană), urmând o perioadă de înflorire, cuprinsă între
deceniile al doilea și al șaptelea al secolului al XIX-lea,
în care au activat – mai mult sau mai puțin – concomitent
Dimitrie Popovici, Mihai Popovici, apoi o perioadă de
declin și de stingere în care poate fi încadrată opera lui
Matei Popovici și Nicolae Hașca, cuprinzând a doua
jumătate a veacului al XIX-lea și începutul secolului XX.
La acestea se adaugă faptul că multe din picturile murale
din biserici reprezintă opera colectivă a mai multor
pictori din acest centru, aparținând unor generații diferite
și cu stiluri deosebite .
10
După moartea tatălui adoptiv și a lui Mihai Popovici,
Biserica Ortodoxă Română din Birda Filip Matei a moștenit atelierul și a terminat lucrările deja
începute, așa cum s-a menționat biserica din Pesac. În
În 1866, când copilul a avut 13 ani, din cauza 1877 Matei s-a căsătorit cu Emilia Diaconovici, împreună
secetei și a foametei, fiind o recoltă slabă, părinții s-au conviețuind 50 de ani. Emilia fusese descendentă din
mutat în satul Murava (azi Șemlacu Mare) și au lucrat familia pictorului Gheorghe Diaconovici Loga. Aceasta
aici. Aici vara Filip a păzit oile sătenilor, iar iarna mergea a avut o casă în Bocșa Română, unde a fost instalat și
la școală să învețe carte . Învățătorul Gheorghe Popovici atelierul soțului ei.
6
5 Aurel Cosma jr., Însemnări despre pictorul de biserici 7 Aurel Cosma jr., Însemnări despre pictorul….
Filip Matei (1853-1940), Fond de arhivă, nr. 32, Mitropolia 8 Costa Roșu, Adrian Negru, Bisericile ortodoxe româneşti
Banatului, ms. (Se va prescurta în continuare Însemnări despre din Banatul sârbesc, fotografii de Marius Roșu, Editura ICRV
pictorul…). Zrenianin / Editura Fundației Novi Sad, 2013, p. 280. (Se va
6 Aurel Novac, Amintiri din viața pictorului şi prietenului prescurta în continuare Bisericile ortodoxe româneşti...).
meu de suferință Filip Matei, 23 ianuarie 1969 (mss. dactilo 9 Aurel Cosma jr., art. cit.
în Biblioteca Orășenească ,,Tata Oancea” din Bocșa. Autorul 10 Rodica Vârtaciu, Centre de pictură românească din
aduce mulțumiri doamnei bibliotecar Gabriela Șerban pentru Banat. Secolul al XIX-lea, Editura Eurobit, Timișoara, 1997,
menționarea acestei surse), în continuare se va prescurta Amintiri p. 48-49. (Se va prescurta în continuare Centre de pictură
din viața pictorului…. românească...).

Pag. 22