Page 25 - Revista Morisena

Revistă trimestrială de istorie

Bocșa a avut o tradiție în măiestritul picturii. În Casa este prevăzută cu o poartă mare din lemn, iar
veacul al XVIII-lea diaconul, Vasile a înființat la Bocșa intrarea se face într-un gang mare deschizând o panoramă
Montană o școală de pictură. Această inițiativă este minunată asupra întregii curți și grădini. Panorama este
continuată de pictorul academic Mihail Velceleanu, minunată deoarece te întâmpină florile de toate culorile,
care a executat în primul rând comenzi de pictură flori existente acolo dintotdeauna. De o parte și de alta
bisericească, murală, iconostase, icoane pe lemn sau a gangului se întinde casa: două compartimente, unul de
pânză și steaguri. partea dreaptă și celălalt de partea stângă, fiecare constând
Mihail Velceleanu a fost un reformator în arta în trei camere, bucătărie, cămară, pivniță și hol. Cele
bănățeană. În pictura bisericească, formele tradiționale două compartimente sunt despărțite de treptele din lemn
impuse de arta bizantină se adaptează la noile tendințe, sculptat care duc în pod. Tot în pod există și o cameră cu
pătrund portretele și peisajul, se schimbă tehnicile și fereastră spre stradă, cameră care la acea vreme era folosită
gustul. Trecerea de la micile biserici de lemn la amplele de pictorul Filip Matei ca atelier. Deși ștearsă de vreme,
spații ale noilor construcții de zid – adesea monumentale zugrăveala se mai păstrează pe alocuri și astăzi.
– modifică tehnica de lucru și viziunile . Avem Interiorul locuinței constituie cea mai concludentă
11
informația potrivit căreia Filip Matei fusese elevul expresie a modului de viață și a spiritualității, a ideilor, a
lui Velceleanu . Atât de la Popovicii din Oravița, din vieții familiale și sociale a vasiovenilor. Ca fiecare casă
12
colaborarea ulterioară cu academicii Nicolae Popescu țărănească și casa vasioveană are o cameră de oaspeți, care
și Mihail Velceleanu, Filip Matei a devenit cel mai aici este ,,camera de la drum” unde sunt păstrate cele mai
productiv pictor de opere religioase. bune și de valoare lucruri. La familia Mircea, una dintre
Prin deschiderea propriului atelier la Bocșa, Filip camerele de la drum (cea din stânga) păstrează zugrăveala
Matei a pus sfârșit unei epoci și anume aceea a sistemului lui Filip Matei, zugrăveală care s-a păstrat destul de bine.
diletant . În atelier i-a avut pe unii parteneri, pe alții În afară de faptul că pereții sunt crăpați, culorile sunt vii
13
ucenici, pe Gheorghe Marișescu, Ștefan Lazăr, Iosif și neșterse de timpul care a trecut: buchete de flori viu
Liuba, Nicolae Popovici, Mihai Spineanu, Iosif Matei, colorate în roșu, albastru, auriu, iar plafonul maroniu
apoi Ioan Zaicu. și cărămiziu. Casa nu a suferit modificări de-a lungul
Filip Matei a reușit să ridice o casă sub aspect timpului. Totul este ca pe vremea lui Filip Matei, în afară
de vilă într-o arhitectură ,,nemțească”, după planul său, că s-a betonat curtea, iar livada a fost înjumătățită pentru
împodobită cu pictură. Aici a funcționat până aproape a cultiva porumb . În această casă s-a născut la 1900
15
de sfârșitul vieții atelierul de lucru. Iată o mărturie compozitorul și muzicologul bănățean Zeno Vancea, ai
contemporană: ,,Am cunoscut pe acest om din anii cărui părinți locuiau în chirie aici.
copilăriei mele. L-am stimat și l-am iubit pentru că avea Casa a fost vândută în 1930 de Filip Matei
o fire plină de veselie și foarte interesantă, încât aș fi stat plugarului Mircea Petru, care a lasat-o moștenire fiului
zi și noapte ca să-i ascult sfaturile și poveștile lui pe care său, Iosif, care l-a rându-i a lăsat-o fiului Nicolae. După
le rostea cu o voce clară ce apăsa fiecare cuvânt; iar când moartea lui Nicolae Mircea, o parte din casă a fost
cânta în strana bisericii, vocea lui clară avea un farmec cumpărată de Petru Segărceanu care a angajat un pictor
deosebit. Casa lui din Vasiova, pe care a zidit-o în formă profesionist să restaureze ,,urmele” lăsate de Filip Matei
de vilă, încadrată de o grădină mare, plină cu flori și pomi și a fost de acord cu amplasarea unei plăci comemorative,
roditori, a fost o frumusețe ce desfăta privirea, ca un conștient de valoarea, mai ales culturală, a acestei ,,case
colțișor de rai pe pământ. Filip Matei a fost un om cinstit, de cultură” a anilor 1877-1930 .
16
muncitor și neîntrecut în toate. A lăsat urmașilor amintiri Așadar, casa pictorului Filip Matei nu deținea
și urme neșterse în arta picturii bisericești din Banat. A doar atelierul propriu-zis, ci tot aici se pregăteau coriștii
fost un naționalist înflăcărat și un luptător neînfricat al locului conduși de Aurel Novac, aici se declamau poezii,
cauzei românești încă pe vremea regimului maghiar. A aici era centrul inițiativelor politice românești deoarece
fost un român adevărat care a participat la toate luptele și Filip Matei fusese și președintele ASTREI locale, dar și
manifestările naționale, alături de Brediceanu, Braniște, al Societății de Lectură ,,Doina”.
Popovici, Maniu, Cicio-Pop, Mihail Gașpar și alții” . Pictorul era dublat de poet și de epigramist. Se
14
păstrează o poezie intitulată Cucu din Vasiova, care a fost
11 Gheorghe Jurma, Vasile Petrica, Istorie şi artă publicată în suplimentul umoristic ,,Cucu”, suplimentul
bisericească, Editura Timpul, Reșița, 2000, p. 25. (Se va prescurta publicației ,,Foaia Poporului Român”, proprietar Dimitrie
în continuare Istorie şi artă...). Birăuțiu din Budapesta, în nr. 45 și 46 ̸ 1910. Pentru
12 Ion B. Mureșianu, Colecția de artă religioasă veche a iscălirea acestei poezii împreună cu Aurel Novac, Filip
Arhiepiscopiei Timişoarei şi Caransebeşului, Editura Mitropoliei Matei și-a petrecut aniversarea celor 60 de ani de viață în
Banatului, Timișoara, 1973, p. 84. temnița Köbanya din Budapesta. Poezia a fost îndreptată
13 Adrian Negru, „Pictura, arhitectura şi sculptura împotriva preotului Coriolan Zuiac din Vasiova care,
bisericilor”, în vol. Costa Roșu, Adrian Negru, Bisericile ortodoxe
româneşti..., p. 19. 15 Gabriela Șerban, „Știi, aici era pe vremuri casa lui Filip
14 Eugen Stan, ,,Serial autobiografic al condeierului Aurel Matei…”, în rev. „Bocşa Culturală”, an V, nr. 7-8-9/2004, p. 8-9.
Novac din Vasiova (III)”, în ,,Renașterea bănățeană. Magazin”, p. 86. 16 Gabriela Șerban, „art. cit”.

Pag. 23