Page 36 - Revista Morisena
P. 36

MORISENA, anul II, nr. 2 (6)/2017



        cu  locuitorii  satelor  respective,  stabilind  şi  categoriile  direct  de  efectuarea  dislocărilor  şi  de  inventarierea  şi
        „sociale” care urmau a fi deportate. Unii dintre delegaţii  „conservarea  bunurilor  cumpărate  şi  rămase  de  la  cei
        respectivi  nu  au  fost  informaţi  asupra  scopului  acestor  dislocaţi.”  (31)  În  acest  scop,  la  regionala  P.M.R.  din
        liste negre. Întocmirea listelor nominale   s-a desfăşurat  Timişoara  au  fost  convocaţi  „toţi  activiştii  regionalei
        pe parcursul unei săptămâni. În Nota amintită, redactată  de partid şi câţiva membri de partid din întreprinderi şi
        la  15  iunie  1951  (adică  cu  trei  zile  înaintea  începerii  instituţii”, cărora primul secretar Isac Martin şi activistul
        dislocărilor), se sublinia faptul că „vizita acestor delegaţi  din comitetul central Feliceanu le-au făcut „un instructaj”
        a  stârnit  panică  în  rândurile  populaţiei,  comentându-se  pentru „acţiunea ce urma să fie aplicată”. (32)
        diferite  zvonuri  de  deportări,  ridicări  etc.”  Totodată,  se   Dintr-un Raport informativ din 2 iulie 1951 „despre
        constata  faptul  că  „locuitorii  germani  interesaţi  au  pus  felul  cum  a  decurs  acţiunea  de  mutare  a  elementelor
        întrebări acestor delegaţi, interesându-se ce scop au aceste  duşmănoase din zona de frontieră a Iugoslaviei” reieşea
        investigaţii.”  (26)  Delegaţii  nu  erau  nici  ei  prea  bine  că „din data când a fost comunicat scopul acţiunii, n-a mai
        instruiţi: „La unele familii, delegaţii au spus că este vorba  avut nevoie (sic!) nimeni să părăsească sediul regionalei
        de buletinele de identitate, la alţii în mod brutal au spus că  de partid, pentru a putea păstra conspirativitatea acţiunii.”
        vor vedea ei pe pielea lor proprie, deoarece nici naziştii  (33) Mai departe, în Raport se spunea: „După ce s-a făcut
        n-au spus celor deportaţi unde vor fi duşi sau ce va fi cu ei.”  repartizarea, tovarăşii delegaţi” au plecat „în comuna sau
        (27) De asemenea, Nota Securităţii mai reţinea şi starea  satul  unde  a  fost  numit  din  partea  regionalei  de  partid,
        „agitată”,  creată  în  cadrul  minorităţii  sârbe:  „Oamenii  fiindui  (sic!)  pus  la  dispoziţie  un  camion,  hrană  rece,
        care  au  fost  vizitaţi  umblând  unul  la  altul,  controlându-  precum şi 1000 lei.” (34)
        se reciproc ce a spus delegatul fiecăruia.” În continuare,   Grupurile  stabilite  pentru  aplicarea  operaţiunii-
        Nota respectivă specifica: „În urma acestor consfătuiri, au  fulger  erau  sub  controlul  direct  al  regionalei  de  partid
        ajuns  la  următoarele  concluzii:  se  pregăteşte  deportarea  din  fiecare  dintre  zonele  în  care  urmau  să  fie  puse  în
        cetăţenilor sârbi şi a foştilor chiaburi germani expropriaţi  practică măsurile de ridicare. Executarea operaţiunii era
        (…). Că toţi cei verificaţi vor fi transportaţi la Canal, în  supravegheată îndeaproape de membrii comisiei centrale
        special cei din zona de frontieră, întrucât sunt elemente  de la Bucureşti, condusă de viitorul ministru de interne,
        periculoase,  toate  acestea  în  vederea  unei  campanii  Alexandru Drăghici, şi formată din cinci persoane (Marin
        militare contra Iugoslaviei (…). Coloniştii basarabeni (…)  Jianu,  general-maior  Mihail  Burcă,  general-locotenent
        vor fi trimişi în U.R.S.S. – Basarabia. De asemeni, se mai  de  Miliţie  Pavel  Cristescu,  general-maior  de  Securitate
        zvoneşte că (…) nu este exclus să fie trimişi la muncă în  Vladimir Mazuru şi el). (35) Drăghici a supravegheat de la
        U.R.S.S. În legătură cu aceste zvonuri, se mai discută că  Timişoara întreaga desfăşurare. Cu toate că „trebuie arătat
        în toate gările C.F.R. sunt linii (de) câte 10-20 vagoane  că din interesele superioare de stat trebuie să fie ţinut secret
        închise care staţionează în aceste gări câte 10-15 zile, şefii  (sic!) pregătirea acţiunii”, precum s-a exprimat Drăghici
        de staţii neştiind scopul acestor staţionări, menţionând că  potrivit Stenogramei şedinţei de la regionala de partid din
        sunt pentru «trimis la destinaţie», comentându-se că aceste  Timişoara, din 19 iunie 1951, defecţiunile administrative
        vagoane sunt la dispoziţia organelor de Miliţie spre a servi  şi  politice  neprevăzute  au  pricinuit  victimelor  suferinţe
        la deportarea şi evacuarea oamenilor de neîncredere din  fără margini. (36)
        aceste comune.” (28)                                       Un  prim  Plan  de  evacuare  din  zona  de  frontieră
              Din  cauza  acestor  zvonuri  lansate  intenţionat,  unii  cu Iugoslavia pe o adâncime de 25 km a unor elemente
        locuitori  încercau  să  se  salveze  în  ultimul  moment,  fapt  periculoase prin prezenţa lor în această zonă a fost întocmit
        menţionat şi în această Notă astfel: „Locuitorii din comuna  încă  de  la  14  noiembrie  1950.  El  propunea  aşezarea
        Variaş, de origine germană şi sârbă, s-au consfătuit între ei,  „elementelor duşmănoase” care urmau a fi dislocate pe o
        ajungând la convingerea că deportarea lor este iminentă şi  arie largă, cuprinzând localităţi din regiunile Dolj, Argeş,
        pentru aceasta ei se pregătesc cu aprovizionarea cu alimente  Teleorman, Bucureşti, Buzău, Stalin, Cluj şi Hunedoara.
        şi îmbrăcăminte, aşteptând ridicarea lor în mod surprinzător.  (37)  Ideea  Bărăganului  se  vede  că  a  apărut  ulterior  în
        Unii chiar caută să călătorească în Ardealul de Nord, pentru  minţile conducătorilor de partid şi de stat!
        a se sustrage evenimentelor. Alţii caută să plaseze copiii lor   În noaptea de 17-18 iunie 1951, forţele staţionate
        în satele dimprejur, la rudele mai îndepărtate. Tineretul sârb  în  localităţile  prevăzute  trebuiau  să  treacă  urgent  la
        este preocupat de mersul acestor evenimente, cu gândul de a  executarea acţiunii, care trebuia, după cum s-a văzut, să
        trece clandestin în Iugoslavia (…). În urma acestor agitaţii,  se  încheie  în  cel  mult  48  de  ore.  În  acest  scop,  au  fost
        chiar în rândurile tineretului german s-a propagat această  stabilite 12 raioane, dintre care şapte în Banat (Sânnicolau
        acţiune, invitându-i şi pe aceştia la fugă, spunându-le că în  Mare, Timişoara, Deta, Reşiţa, Oraviţa, Moldova Nouă şi
        Iugoslavia de astăzi germanii sunt ocrotiţi, în special cei ce  Almăj) şi cinci în Oltenia (Turnu Severin, Strehaia, Baia
        vin din România.” (29)                                de Aramă, Vânju Mare şi Pleniţa).
              Tot  cu  trei  zile  înaintea  declanşării  deportărilor,   Despre modul cum s-au desfăşurat operaţiunile de
        M.A.I. a emis trupelor de grăniceri „ordinul de intrare în  ridicare  a  cetăţenilor  din  fiecare  localitate  vizată,  există
        dispozitiv”  şi  închiderea  totală  a  frontierei.  (30)  M.A.I.  la  ora  actuală  numeroase  mărturii  ale  supravieţuitorilor,
        făcea  şi  instructajul  echipelor  care  urmau  să  se  ocupe  culese de o serie de inimoşi cercetători ai problemei. În


        Pag. 34
   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41