Page 60 - Morisena7_2017

MORISENA, anul II, nr. 3 (7)/2017

O monografie avangardistă a Elisabetin și Mehala (toate, surprinse în etapa în care abia
se integrau tramei urbane) și reconstruindu-și unitatea de
Timișoarei de-acum un veac abordare printr-un capitol de informații statistice relevante,
pentru a continua apoi cu o suită de radiografii ale dimensi-
unilor administrativ-edilitare, economică, socială, culturală
Istoria Timișoarei și – inovativ chiar și pentru La Belle Epoque – civică și de
depășește, se știe, un atmosferă comunitară. Nu lipsesc paginile de cronică isto-
mileniu de continue pre- rică locală și nici portretizările unor personalități care și-au
faceri urbane. Există, legat destinul de urbea Timișoarei, cu totul pitorești fiind
fatalmente, cu privire la paginile în care este creionat, ca „vorbe de duh”, folclorul
acest lung interval, încă urban al epocii.
neacoperit de o mono- O altă performanță remarcabilă a autorului, implicit
grafie care să-și poată și a monografiei sale, o reprezintă obiectivitatea abordării
adjudeca cu just temei problematicii etno-naționale, altminteri întru totul secunda-
exhaustivitatea, nume- ră în metoda aleasă. Prins între dorința de a se manifesta ca
roase etape cu privire la bun maghiar și nevoia de a fi un funcționar austriac corect
care istoricii au a se in- (într-un moment istoric în care cele două identizări se aflau
teroga cu mai multă râv- în coliziune), Josef Geml nu are nici o problemă în a păstra
nă decât au făcut-o până în echilibru balanța panoramării etno-comunitare, văzându-i
acum. În mod cert, însă, și pe unii, și pe alții – dar și pe evrei, români (nota bene!, pe
printre aceste etape nu se care și astăzi îi scot din ecuația devenirii timișorene chiar
numără și epoca moderni- unii istoricii autohtoni) sau sârbi – la locul lor, în complexa
tății clasice (respectiv cea cuprinsă, generic, între sfârșitul și savuroasa interdependență care constituie și în prezent o
revoluției pașoptiste și ajunul primei conflagrații mondiale), trăsătură definitorie a metropolei.
vârstă care-și merită cu prisosință calificativul de cea din-
tâi prefacere urbană autentică a Timișoarei. Această etapă,
în care cetatea din mlaștinile Begăi și-a depășit condiția de
cazarmă, transformându-se într-un pol urban cu veleități de
diseminare a progresului, a beneficiat, cum rar se întâmplă,
de analiza unui cronicar local excepțional: istoricul și omul
de administrație Josef Geml, o vreme (și încă ce vreme, în
anii Primului Război Mondial) chiar edil-șef al metropo-
lei bănățene. Opera sa, tipărită recent în limba română
sub titlul „Vechea Timișoară în ultima jumătate de se-
col 1870 - 1920” (Editura Cosmopolitan Art, traducere
Marlen Heckmann-Negrescu, editor Walther Konschitz-
ky), a reușit, deși a avut un destin nedrept în raport cu va-
loarea ei științifică, care ar putea face obiectul unui studiu
de sine stătător, să configureze un produs monografic cum – Biserica romano-catolică Sf. Ecaterina din Timișoara în
din păcate! subliniem apăsat – nu au reușit să atingă nici una două ipostaze. În stânga, forma actuală. Sursa: Dieceza
dintre monografiile de localități vest-românești elaborate în Romano-Catolică de Timișoara.
decursul secolului care a urmat. Amplă și riguroasă până
(uneori) la oboseală, monografia lui Geml este structurată de De la sine înțeles, introducerea în circuitul științific
așa natură încât surprinde cu precizie chirurgicală nu doar o național și european a acestei monografii a constituit o piatră
evoluție urbană de-a lungul a două generații efevescente, ci de încercare și pentru munca de traducere. Atentă cunoscă-
și o personalitate comunitară care – în pofida aparențelor, toare nu numai a transferului de cultură interlingvistică, ci și
generate uneori de predilecția spre mimetismul arhitectonic a rigorilor de interpretare a documentului istoric și arhivistic,
sau organizațional – nu-și găsește echivalent nici în centrele traducătoarea Marlen Negrescu a forțat limitele muncii sale,
urbane ale deloc idilicei monarhii austro-ungare, nici în spa- mergând – spre a aduce textul de acum un veac la îndemintea
țiul central și est-european din epocile inter- și postbelică. cititorului-locuitor al Timișoarei contemporane – până la a
Monografia lui Geml debutează cu surprinderea ultimelor furniza echivalentele actuale ale topografiei urbane. Salutar
zile de existență ale cetății și descrierea germenilor urba- este și efortul editorial, monografia lui Josef Geml (pe care
nității de tip metropolitan (canalul, turbina - și poate este autorul însuși n-a văzut-o decât într-o versiune modestă, de
locul să amintim aici că Josef Geml a fost protectorul celui criză) fiind oferită publicului într-o formulă modernă, amplu
dintâi urbanist bănățean român, legendarul Stan Vidrighin și cu rost ilustrată.
– respectiv, sistematizarea), desfășurându-se apoi în capi-
tole consacrate cartierelor istorice Cetate, Fabric, Iosefin, Laurențiu Nistorescu

Pag. 58