Page 61 - Morisena7_2017

Revistă trimestrială de istorie

Pictorul Filip Matei Ion Vidu

Doinitorul Marii Uniri*
Cartea pr. dr. Valentin
Bugariu, intitulată modest
Pictorul Filip Matei. Între- Lugojul – localitate
giri biografice și artistice, bănățeană a cărei istorie
apărută în 2017 la Editura ne întoarce în timp până
„Tiparnița“Arad, se înscrie spre sfârșitul secolului
în galeria lucrărilor de fac- al XIII-lea și în care s-a
tură monografică, ce au sco- construit prima școală
pul de a restitui posterității românească din vestul țării
aspecte vii din Banatul de în 1770 – este unul dintre
altădată. Cronologic, exis- orașele care au prilejuit
tența pictorului Filip Matei în ultimele două secole
s-a desfășurat, în cea mai afirmarea a numeroși ar-
mare parte, la cumpăna tiști care au găsit acolo
dintre secolele XIX și XX atmosfera prielnică pen-
(1853-1940), perioadă pe tru a desfășura o acti-
care mulți istorici o evocă prin apelativul de „vremuri pașni- vitate muzicală inten-
ce“. Nu insistăm asupra contextului social – politic și a avân- să, adesea însă prea
tului economic care a animat epoca respectivă, pentru a lăsa puțin cercetată și cunoscută publicului contemporan.
accentul în zona culturală și spirituală pe care au trăit-o româ- Bănățean „până-n măduva oaselor...” , muzicologul
1
nii bănățeni. Atunci au germinat mlădițele din care avea să se Constantin-Tufan Stan și-a legat și el destinul de orașul
dezvolte România, așa cum o știm noi astăzi. de pe Timiș, prin activitatea cotidiană, de profesor de
Monografia este structurată riguros în patru capi- pian la Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu”,
tole mari care tratează, separat, aspecte legate de viața și prin dăruirea cu care pune în lumină, prin scrierile
și opera omului de cultură bănățean. Stilul este curgător, sale, personalități a căror activitate argumentează în
accesibil publicului larg, dublat, însă, de un meticulos favoarea a ceea ce dânsul a numit „vocația muzicală
aparataj critic. Adeseori autorul inserează momente pi- a Lugojului” (titlul tezei de doctorat). Un nume
cante din viața artistului. emblematic pentru Lugoj este cel al lui Ioan Vidu,
Primul capitol prezintă o scurtă, dar bine documenta- iar volumul dedicat „doinitorului Banatului”, pe care
tă, biografie, deopotrivă cu contextul istoric în care maestrul îl semnează de această dată muzicologul istoriograf,
și-a desfășurat acesta activitatea culturală, politică și artistică. sintetizează și completează prin informații inedite
Fidel aserțiunii „mediul îl trădează pe locatar“, autorul face, tabloul unei vieți dedicate artei sunetelor.
apoi, o descriere a casei pe care a ridicat-o pictorul în Bocșa, Stabilit la Lugoj încă din tinerețe (în 1888), Ioan
urmând ca, apoi, să-i prezinte principalele lucrări de artă bise- Vidu s-a integrat plenar în activitatea cercurilor de
ricească – răspândite pe tot cuprinsul Banatului. profesori, filozofi, revoluţionari, publicişti şi oameni
Următoarele două capitole restituie două scrieri cu politici care susțineau o viață culturală bogată în
caracter monografic ale pictorului Filip Matei, scrise în manifestări, contribuind la consolidarea unităţii
perioada interbelică de doi cunoscuți oameni de cultură naţionale a românilor și la mişcarea de eliberare
bănățeni – dr. Aurel Cosma jr. și Aurel Novac. Ambele socială şi naţională. Preocupările sale anterioare, din
documente au fost descoperite de autor în Bocșa, orașul în perioada studiilor la Preparandia din Arad (autor de
care a trăit eroul acestei cărți. poeme, fabule, eseuri, tragedii în stil clasic, de inițiator,
Ultima parte a cărții cuprinde un potpuriu imagistic, redactor-responsabil şi editor a două reviste, interesul
care ilustrează momente din viața pictorului și principalele pentru folclor și istoria românilor etc.), izvorâte din
sale opere iconografice. convingerea că „școala rădică mlădițe tinere care sunt
În capitolul III al cărții, activistul memorandist și speranța viitorului”, au fost amplificate la maturitate,
„tovarăș de suferință“ (amândoi au fost închiși la Seghedin Ioan Vidu desfășurând o activitate culturală intensă,
pentru activitate subversivă împotriva autorităților cezaro - ca învățător la Seleuş-Cighirel (unde a fondat un cor
crăiești) Aurel Novac face o caracterizare scurtă și cuprin- şi o orchestră), ca profesor la catedra de muzică vocală
zătoare a maestrului bănățean: „Filip Matei a fost un om a Institutului Pedagogic din Arad, apoi la Şcoala
citit, vesel, plin de umor. A compus poezii și mai cu sea- Confesională Ortodoxă din Lugoj, și în calitate de
mă epigrame, care stârneau hohote de râs. A muncit mult, dirijor aflat la conducerea muzicală a Reuniunii Române
a luptat pentru cultura românească, pentru limba și tradițiile
1 Simion Dănilă, „Cuvânt de întâmpinare” la volumul
poporului român.“ (p.65) Rapsodia din Belinţ de Constantin-Tufan Stan, Editura
Prof. Iancu C. Berceanu Marineasa, Timişoara, 2003, p. 6.

Pag. 59