Page 37 - Morisena 4_2017

Revistă trimestrială de istorie

se ocupă de strângerea de fonduri pentru întreținerea le- Dr. Florin Zamfir
gionarilor fugiți din România în Jugoslavia. (Variaș)
Acest Agiu, cu 3 săptămâni în urmă, a colectat
prin comunele românești din acel teritoriu suma de Evoluția vieții economico-sociale
5000 dinari din care a împărțit ajutoare legionarilor
refugiați din România stabiliți în diferite comune din la Variaș, între anii 1919-1944
Banatul Jugoslav.“

1943 După Primul Război Mondial, comuna Variaş a
intrat în componenţa statului român, predarea oficială a
1
L.J.T.T. va trimite în teritoriu ordinul nr. 3.528/31 localităţii având loc la 10 august 1919 . Din punct de vedere
46
decembrie 1943, în care enumeră câteva zvonuri lansate administrativ, comuna a aparţinut, iniţial, de plasa Vinga,
2
de militarii șvabi veniți în România în concediu: iar din 1927, de plasa Periam. În perioada interbelică s-a
„Că Guvernul României nemaivoind a trimite ar- încercat românizarea numelui localităţii, care s-a numit
mata contra Rusiei în ajutorul trupelor germane, se va Curca şi Dănciuleşti, denumiri, la care s-a renunţat, nefiind
3
aduce la putere guvernul legionar care va mobiliza toate agreate de locuitori .
forțele în ajutorul Germaniei.“ La data integrării în statul român, naţionalităţile
majoritare ale comunei erau germanii şi sârbii. Românii
vor fi existat în Variaş, probabil, încă de la începuturile
Bibliografie: localităţii, dar, fiind depăşiţi numeric şi asimilaţi de sârbi,
au devenit la un moment dat minoritari. Conform statisticii
Direcția Județeană Timiș a Arhivelor Naționale maghiare din 1910, care lua în considerare limba maternă
(D..J.T.A.N.), Fond 161, inv. nr. 573, Legiunea de Jan- vorbită, comuna Variaş avea 4.400 de locuitori, repartizaţi
darmi Timiș-Torontal, dosarele nr. 1/1939, 16/1940, 25 astfel: 2.370 - limba germană, 1.893 - limba sârbă, 112 -
A/1941, 25 B/1941, 40/1942, 92/1944. limba maghiară, 13 - limba română, 10 - limba slovacă şi
4
D.J.T.A.N., Fond 159, inv. nr. 455, Inspectoratul 2 alte limbi materne . Pe parcursul perioadei interbelice,
de Jandarmi Timișoara, dosarele nr. 17/1942, 19/1942- românii au evoluat numeric, rămânând, totuşi, populaţie
1943. minoritară, până în anii de după Al Doilea Război Mondial.
Liviu Vălenaș – Mișcarea Legionară între adevăr Evoluţia populaţiei româneşti din Variaş, a fost următoarea:
și mistificare, Ed. Marineasa, Timișoara, 2000.
Cronologie privind istoria Mișcării Legionare, Anul 1920 1930 1940 1943
apărută în Almanahul „Cuvântul“ din 1941. Numărul românilor 52 108 275 310
Marin Bărbulescu – Centrul Studențesc Legionar
de la Timișoara, Ed. Mișcării Legionare, Madrid, 1968. În anul 1930, populaţia comunei era de 4.233 de
Horia Sima – Menirea naționalismului, Ed. Ex locuitori: 2.361 germani, 1.575 sârbi, 108 români, 91 ţigani,
Ponto, Constanța, 2003. 69 maghiari, 29 alte naţionalităţi . În anul 1943, numărul
5
Horia Sima – Sfârșitul unei domnii sângeroase, de locuitori a sporit la 4.793, repartizaţi pe naţionalităţi,
Ed. Mișcării Legionare, Madrid, 1977. astfel: 2.650 germani, 1.755 sârbi, 310 români, 78 unguri
Horia Sima – Prizonieri ai Puterilor Axei, Ed. Me- (conform tabelului nr. 24, anexa la adresa Primăriei cu nr.
tafora, 2005. 3095/1943) .
6
Horia Sima – Era libertății – Statul Național-Legio- Primul Război Mondial a avut efecte contradictorii
nar, vol. II, Ed. Gordian, Timișoara, 1995. asupra comunei Variaş. Pe de o parte, urmările războiului
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu – Denumirea corecta
a evenimentului: rebeliune legionară (http://www.ioan- 1 Johann Tittenhofer, Festschrift zur 200-Jahrfeier der
scurtu.ro). Banater Heidegemeinde Warjasch, Landshut, 1986, p. 28.
Rebeliunea legionară, văzută din cabinetul lui An- 2 Plasa era o subdiviziune a judeţului Timiş-Torontal.
tonescu - www.historia.ro. 3 J. Tittenhofer, Schiţă monografică a comunei Variaş
Gabriel Bălănescu – Din împărăția morții, Ed. Gor- (lucrare de diplomă), Universitatea Bucureşti, Facultatea de
dian, Timișoara, 1994. Filologie, 1963, p. 35; Aron Rosić, Iz sela u selo, Varjaš, Editura
Nistor Chioreanu – Morminte vii, Ed. Institutul Kriterion, Bucureşti, 1985, p. 24.
European, Iași, 1992. 4 Ioan Munteanu, Banatul istoric. 1867-1918. Aşezările.
V. Blănaru-Flamură – Generalul Antonescu în că- Populaţia, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2006, p. 374.
5 Muzeul Banatului Timişoara, Fond documentar
mașa verde legionară, Ed. SEPCO, 1993. „Nicolae Ilieşiu”, B.II. Caiete – Fostul judeţ Timiş-Torontal,
caietul IV, filele 690-691, nr. inv. Istorie 6882.
6 J. Tittenhofer, Schiţă monografică a comunei Variaş
46 D.J.T.A.N., Fond 161, inv. nr. 573, Legiunea de Jandarmi (lucrare de diplomă), Universitatea Bucureşti, Facultatea de
Timiș-Torontal, dosarul nr. 92/1944, f. 5 Filologie, 1963, p. 47.

Pag. 35