Page 40 - Morisena 4_2017

MORISENA, anul II, nr. 4 (8)/2017

Prosperarea economică a ţărănimii varieşene în b) 1943
perioada interbelică, a determinat mărirea, de la un an la
altul, a proprietăţilor agricole. Dacă în anul 1936, suprafaţa Ţărani Ţărani Ţărani
arabilă a localităţii era de 5.323 hectare, în 1942 ajunge la săraci mijlocaşi înstăriţi Total
5.541 hectare, deci în decurs de şase ani, sporeşte cu 218
hectare. Un exemplu grăitor ni-l oferă localnicul de etnie Suprafaţa (în
germană, Franz Welter, care şi-a mărit suprafaţa agricolă iugăre)
în decurs de 20 de ani, de la 9, la 70 de iugăre. Sporirea 0-1 1-3 3-5 5-10 10-25 25-50 50-100 Peste 100
suprafeţelor cultivate a fost determinată, în special, de
amplificarea creşterii porcilor, o activitate profitabilă la
acea vreme.
În anul 1943, comuna Variaş deţinea o suprafaţă
totală de 6.483 de ha, din care 5.490 de ha era pământ Număr de gospodării 49 102 90 140 193 120 50 4 748
arabil, 259 de ha fâneţe naturale, 17 ha de vii, 344 de ha
islaz comunal, 44 de ha terenuri neproductive (bălţi) şi 329
de ha terenuri cu clădiri, drumuri etc. Aproximativ 60%
18
din suprafaţa arabilă a localităţii era deţinută de populaţia
germană, locuitorilor sârbi revenindu-le în jur de 40 % .
19
Modul cum era repartizat pământul între categoriile Numărul total de familii pe 241 32,22 % 453 60,56 % 54 7,22 % 748 100 %
sociale ale ţărănimii locale se poate observa din următoarele categorie
situaţii statistice comparative, din anul 1933 (pe baza unei
situaţii aproximative din arhiva Primăriei) şi 1943 (pe baza
registrului de însămânţări) :
20
a) 1933

Ţărani mijlocaşi înstăriţi Total Suprafaţa totală pe categorie 585 iugăre 5,23 % 6742 iugăre 60,32 % 3850 iug. 34,45 %) 11177 100 %
Ţărani
Ţărani
Suprafaţa (în iugăre) 0-1 1-3 3-5 5-10 10-25 25-50 50-100 Peste 100 poate observa că în anul 1933 predominau ţăranii săraci în
săraci

Din parcurgerea celor două situaţii statistice, se

Variaş, care formau 59,65 % din populaţie. În decurs de 10
ani, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, ţăranii
mijlocaşi au devenit majoritari în Variaş, cu o pondere de
60,56 %. Explicaţia este, că, în pofida războiului, teritoriul
Număr de gospodării 110 365 155 220 120 40 45 1 1056 comunei a fost ferit de confruntări militare, iar localnicii au
profitat de faptul că în perioada celui de-al Doilea Război
Mondial, între anii 1940-1944, România a fost aliată
militar cu Germania şi avea relaţii economice preferenţiale
Numărul total de familii pe categorie 59,65 % 35,98 % 4,35 % 1056 cantităţi importante de produse agricole şi animale, în
cu aceasta. Germania hitleristă cumpăra din România
46
380
630
special porci. În acest comerţ erau avantajaţi etnicii
100
germani din România, care erau cuprinşi în organizaţia
„Grupul Etnic German”, subordonată direct Germaniei
%
hitleriste, cu un statut autonom în cadrul statului român
Suprafaţa totală pe categorie 14,51 % 48,44 % 37,03 10125 (un fel de „stat în stat”). Agenţii comerciali hitlerişti, care
3750
se aflau atunci pe teritoriul comunei, căutau pe toate căile
4905
1470
iug.
să satisfacă cerinţele militarismului german, angajat în cel
iugăre
iugăre
100
de-al Doilea Război Mondial.
Creşterea suprafeţelor cultivate şi exploatarea lor
%
%
eficientă, se putea realiza doar cu mijloace de muncă
mecanizate. De aceea, ţăranii înstăriţi au început să
investească profitul nu doar în cumpărarea de noi suprafeţe
de pământ, ci şi în achiziţionarea de maşini agricole,
18 Ibidem, p. 43-44. utilizarea acestora fiind garanţia creşterii randamentului
19 A. Rosić, op.cit., p. 25.
20 J. Tittenhofer, op.cit., p. 44. muncilor agricole.
Pag. 38