Page 44 - Morisena 4_2017

MORISENA, anul II, nr. 4 (8)/2017

Preot dr. Valentin Bugariu din Budapesta şi Museum für Völkerkunde din Berlin.
Cariera didactică şi-a început-o în 1910 la Şcoala
(Birda) de Comerţ din Haţeg, la 1 octombrie 1920 a fost numit
Contribuţia lui Romulus Vuia la asistent la Institutul de Geografie al Universităţii din Cluj,
apoi şef de lucrări (1921), iar în 1926 a fost numit profesor
dezvoltarea etnografiei bănăţene la Catedra de etnografie şi folclor a Universităţii din Cluj
până la pensionarea forţată din 1947 .
3
Aşa cum cercetarea în viziunea lui Vuia era strâns
Romulus Vuia reu- legată de munca de teren, aşa şi activitatea sa didactică era
şeşte pentru prima dată să împletită cu cercetarea ştiinţifică. În 1922 a fost numit în
impună disciplina etnografiei Comisia Fundaţiei Culturale ,,Principele Carol”, comisie
româneşti în învăţământul care trebuia să facă propuneri în vederea înfiinţării unui
superior românesc. Opera muzeu etnografic la Cluj. Romulus Vuia a fost însărcinat
sa bazată pe cercetarea de să facă o campanie de cercetări şi achiziţii în Ţara
teren izbuteşte să delimiteze Haţegului şi Regiunea Pădurenilor, baza materială fiind
etnografia de celelalte două asigurată de Ministerul Artelor, care a pus la dispoziţie
ştiinţe apropiate: etnologia suma de 600.000 lei . Între 1923 şi 1927 a fost secretar şi
4
şi folclorul. Pentru învă- arhivar la Societatea Etnografică Română. Totodată a mai
ţatul bănăţean etnologia fost membru şi al altor societăţi: Societatea de Atropologie
urmăreşte studiul vieţii şi şi Preistorie din Berlin; Societatea de Ştiinţe din Cluj;
civilizaţiei popoarelor în Societatea Regală Română de Geografie şi Societatea
mod sistematic şi compa- Română de Antropologie.
rativ, în timp ce folclorul se Spre sfârşitul vieţii în 1955 a fost încadrat ca
ocupă numai de cultura spirituală . cercetător principal la Sectorul de Etnografie al Academiei
1
Creator al etnografiei ca disciplină independentă , Române, iar în 1957 şef al Secţiei de Etnografie a
2
Romulus Vuia s-a născut la 28 ianuarie 1887 la Comloşu prestigioasei instituţii până la trecerea la cele veşnice
Mare, jud. Timiş. Primele clase le-a urmat la şcoala în 1963.
confesională din localitate, primele patru clase de După Romulus Vuia domeniul etnografiei are
liceu la Orăştie, iar următoarele la Şcoala Normală din următoarele capitole:
Timişoara unde la 9 decembrie 1906 a obţinut Diploma I. Partea sistematică, sau etnografia generală, care
de Bacalaureat, nr. 1669, eliberată de Liceul de Stat din stabileşte condiţiile generale în care se dezvoltă viaţa
Budapesta. Studiile superioare le-a continuat la Şcoala popoarelor şi civilizaţiei lor;
Normală Superioară din Budapesta între 1907-1910 unde II. Civilizaţia materială sau etnografia specială, care
a obţinut diploma de profesor, nr. 1294 din 8 iunie 1910 cercetează grupările etnice pentru a stabili nota specifică şi
şi Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Cluj, secţia comună din viaţa şi cultura fiecărei grupări;
geografie cu istorie obţinând în 1921 Diploma de Licenţă III. Cultura spirituală sau folclorul, care îmbrăţişează
în geografie cu istorie nr. 7. În iunie 1924 Romulus Vuia tradiţiile actuale din viaţa popoarelor .
5
susţine cu ,,magna cum laudae” primul doctorat în geografie În analiza etnografiei bănăţene am apelat la
cu istorie la Facultatea de Ştiinţe din Cluj cu teza Pădureni studiul Satul românesc din Transilvania şi Banat. Studiu
şi Ţara Haţegului. Studiu antropogeografic şi etnografic. antropogeografic şi etnografic (1945), lucrare considerată
În scopul perfecţionării urmează în 1910 şi 1911 cursurile de literatura de specialitate a fi operă fundamentală .
6
de etnografie şi antropologie ale profesorului Felix van Autorului îi datorăm şi cea mai amplă analiză a tipologiei
Luschan de la Universitatea berlineză. satului românesc stabilită după următoarele criterii: a).
Paralel cu temele teoretice, încă din timpul studiilor planul satului; b). construcţia internă a lui; c). raportul
de la Budapesta şi mai apoi de la Berlin se iniţiază în dintre uliţe şi case; d). proprietatea; e). ocupaţia locuitorilor;
problema etnologiei şi muzeografiei la Muzeul Etnografic f). poziţia geografică a satului; g). mărimea aşezării; h).
forma exterioară şi aspectul tipic al satului .
7
1 Mihai Pop, Prefaţă la vol. Romulus Vuia, Studii de Pionier al etnografiei româneşti, Vuia a stabilit
etnografie şi folclor, vol. I, Ediţie îngrijită de Mihai Pop şi
Ioan Şerb, Editura Minerva, Bucureşti, 1975, p. VIII-IX. (Se va principalele tipuri de sate pentru aşezările din Transilvania
prescurta în continuare Studii de etnografie…). 3 Simona Munteanu, Ioan Toşa, Contribuţia lui Romulus
2 Simona Munteanu, Ioan Toşa, Contribuţia lui Vuia…, p. 66.
Romulus Vuia la dezvoltarea etnografiei româneşti ca ştiinţă 4 Simona Munteanu, Ioan Toşa, op. cit., p. 63.
independentă, în vol. Simpozion omagial ,,Romulus Vuia 5 Simona Munteanu, Ioan Toşa, op. cit., p. 71.
şi demografia Românească” 1922-2007, Editura Argonaut, 6 Mihai Pop, op. cit., în Studii de etnografie…, p. XIV.
Cluj-Napoca, 2007, p. 60. (Se va prescurta în continuare 7 Ion Vlăduţiu, Etnografia românească, Editura Ştiin-
Contribuţia lui Romulus Vuia…). ţifică, Bucureşti, 1973, p. 124.

Pag. 42