Page 43 - Morisena 4_2017

Revistă trimestrială de istorie

cooperativa a cumpărat 140.000 de capete de porci, cam  Arhitecţi: Ficker Peter, Martin Alois, Martin Peter,
la 140 kg. pe cap, a cumpărat şi prelucrat, în jur de 10- Schneider Nikolaus;
12.000 hl de lapte.  Ceasornicar: Ruckert Francisc;
În 1934, o parte din membrii cooperativei  Comercianţi de cereale: Burger Iacob, Kutscher
„Producătorul”, înfiinţează o nouă cooperativă, numită Georg, Ritter Iacob, Rosenzweig Frantz;
„Hărnicia”. Obiectul ei de activitate era producerea şi  Cizmari: Dobromir Lascu, Engelmann Michael,
cumpărarea laptelui (2.900 hl pe an). I-a avut ca preşedinţi Peitz (Peici n.n.) Lazăr;
pe: Milivoi Marin, Costa Savici, Duşan Luchin, Vlada  Croitori: Kielburg Peter, Nothum Joseph,
Luchin, Laza Marin . Schweitzer Johann;
32
După Primul Război Mondial au existat în comună  Hotelieri: Ofcsek Ernö, Schaus Peter;
şi diferite instituţii de credit:  Comerciant lemne: Ficker Peter;
o Banca Agricolă S.A., capital 50.000 de lei,  Mecanici: Hansel Mathias, Klugesherz Nikolaus,
preşedinte, Anton Anton; Müller Johann;
o Banca Centrală Şvăbească S.A. Timişoara;  Vopsitori: Endresz Andrei, Martin Adam .
36
o Banca de Păstrare, capital 25.000 de lei, preşedinte Structura ocupaţională a locuitorilor (conform
Tyrkov Milan; actului nr. 2880/1939), în anul 1930, se prezenta în felul
următor: 3.188 de agricultori, 128 de meseriaşi, 50 de
comercianţi, 25 de funcţionari şi 940 de copii, în total 4331
de suflete .
37
Avansul economic al localităţii, a determinat şi
o evoluţie a locuinţelor, în ce priveşte numărul acestora,
mărimea, numărul de camere, materialele din care erau
construite, etc. Astfel, în 1910, în Variaş, la 4.400 de locuitori,
existau 893 de case: 85 din cărămidă, 119 din piatră şi văiugă,
685 din văiugă, 4 din lemn; casele erau acoperite: 357 cu ţiglă,
15 cu şindrilă şi 521 cu trestie şi paie . Conform tabelului
38
nr. 25 din adresa 3095, în anul 1943 existau în Variaş 4793
de locuitori şi 1077 de case: 130 cu o singură încăpere, 707
cu două încăperi, 240 cu trei sau mai multe încăperi; 421 de
locuinţe erau construite din cărămidă arsă, iar 656 din pământ
Culesul porumbului în perioada interbelică. bătut; 851 de case aveau grajduri, iar 314 erau dotate cu
pivniţe . Chiar dacă cele două statistici nu sunt identice, în
39
privinţa aspectelor urmărite, putem, totuşi, să remarcăm, că
o Banca Populară, capital 12.500 lei, preşedinte în decurs de 33 de ani, numărul caselor din Variaş a crescut
Kern Johann; cu 184, iar numărul celor din cărămidă, cu 336. Putem
o Banca Comercială din Variaş . presupune, că în aceeaşi perioadă, a crescut şi numărul de
33
O dată cu dezvoltarea agriculturii şi a creşterii case cu mai mult de o încăpere.
animalelor, au prosperat în comună şi o serie de meserii Beneficiind de condiţii naturale prielnice şi de
legate de aceste sectoare. Se măresc atelierele mecanice, de o populaţie multietnică, caracterizată printr-o hărnicie
fierărie şi rotărie, creşte numărul măcelarilor, al zidarilor, proverbială, comuna Variaş a cunoscut, în perioada
tâmplarilor şi dulgherilor. În domeniul meşteşugurilor 1919-1944, o dezvoltare economico-socială susţinută. Cu o
şi al comerţului, conform unei Situaţii statistice din predominanţă a ocupaţiilor agricole sau legate de agricultură,
anul 1940, existau în Variaş: 48 de meseriaşi autorizaţi cu o clasă de ţărani mijlocaşi, care s-a consolidat, treptat, până
(în realitate erau mai mulţi, căci, de obicei, frizerii în anii 40 ai secolului trecut, Variaşul a fost o localitate de
ambulanţi, pantofarii mici, ş.a., lucrau fără autorizaţie), frunte, nu numai a judeţului Timiş-Torontal, ci şi a României,
9 birturi, 2 brutării, 19 prăvălii mixte (pe lângă cele două comparabilă, la mulţi indicatori, cu localităţi din statele
cooperative), 9 râşniţe, 7 cazane de fiert ţuica, 2 mori, o dezvoltate ale Europei acelor vremuri.
ţiglărie . Din anul 1890, exista o fabrică de cărămidă,
34
pe drumul spre Satchinez, al cărei proprietar, era, în anul (Footnotes)
1925, Fuchs Peter . Spre exemplificare, redăm câteva
35
meserii practicate în Variaş şi numele acelora care au * PHT=Producţia la hectar în tone.
avut aceste îndeletniciri, în anii 1924-1925: ** PTT=Producţia totală a comunei în tone.
32 A. Rosić, op. cit., p. 58. 36 Anuarul Socec al României Mari……., p. 823.
33 Anuarul Socec al României Mari……., p. 823; A. 37 J. Tittenhofer, op. cit., p. 47.
Rosić, op. cit., p. 60. 38 I. Munteanu, op. cit., p. 172.
34 J. Tittenhofer, op. cit., p. 45. 39 J. Tittenhofer, op. cit., p. 48.
35 N. Engelmann, op. cit., p. 190.

Pag. 41