Page 38 - Morisena 4_2017

MORISENA, anul II, nr. 4 (8)/2017

au fost negative, din cauza pierderilor umane, a declanşată în timpul războiului, ţăranii care aveau
rechiziţiilor de cereale şi animale, a încartiruirilor forţate credite la bănci, au putut să le achite într-un timp foarte
şi împrumuturilor de război, vitregii cu care s-a confruntat scurt . Aceste împrejurări favorabile, au determinat un
9
avans economic fără precedent, a localităţii, în perioada
interbelică.
După război, ţăranii săraci sperau să fie împroprietăriţi
cu pământ, aşa cum li se promisese. Pentru a-i linişti, Consiliul
Dirigent-guvernul provizoriu al Transilvaniei, Banatului şi
ţinuturilor româneşti din Ungaria, a dat o Ordonanţă, cu data
de 21 februarie 1919 , care prevedea acordarea de pământ
10
în arendă, ţăranilor, având prioritate cei care luaseră parte la
război, văduvele şi orfanii lor. La Variaş, autorităţile locale au
încercat să tergiverseze aplicarea acestei ordonanţe şi numai
sub presiunea unei mişcări populare, ţăranii au fost puşi în
posesie. Astfel, în cursul anului 1919 au primit pământ 54
de ţărani săraci din Variaş, văduve şi invalizi de război: 35
de sârbi şi 19 germani (Vlaşcici Sava, Savici Marco, Moisici
Marinco, Bittenbinder Jakob, Holz Stefan, etc.). Aceştia au
primit câte un iugăr , fie din pământurile bisericii ortodoxe
11
sârbe (căreia i s-au expropriat 30 de iugăre), fie din islazul
urbarial, de unde s-au împărţit 28 de iugăre (din care, 4
iugăre pentru locuri de casă). Totodată, pentru a rezolva
marea criză de locuinţe, conducerea comunei a repartizat
câte 200 de stânjeni pătraţi (circa 600 m²), tot din terenul
fostului islaz comunal, unui număr de 59 de cetăţeni săraci
(4 români, 3 maghiari, 27 de sârbi, 24 germani, un evreu).
Este vorba de sectorul situat între linia ferată şi prima stradă
sârbească, precum şi de cel numit „Kaul” (Groapa), în colţul
de sud-est al comunei, lângă fosta moară de vânt. În aceste
zone s-au construit între anii 1920-1922, în total 54 de case.
Majoritatea ţăranilor fără pământ sau cu pământ
puţin, nu au fost puşi în posesie, iar cei care au beneficiat
de aceste loturi, nefiind susţinuţi de stat, în scurt timp au
pierdut pământul în favoarea marilor proprietari. Acest
Moara de vânt, construită în 1883. fenomen s-a petrecut şi în comuna noastră, o adresă
oficială a fostei Primării (Actul nr. 1991/ 20.12.1933)
menţionând că din cauza unor datorii şi impuneri, un
localitatea în această perioadă. 254 de germani şi 160 număr de 3 germani şi 7 sârbi şi-au vândut pământul, iar
de sârbi varieşeni, au fost înrolaţi în armata austro- 10 sârbi, 3 germani, un evreu şi un maghiar, şi-au vândut
ungară, iar dintre ei, 78 de germani şi 67 de sârbi, au locurile de casă primite.
căzut pe câmpurile de luptă din Rusia, Italia şi Peninsula La 1 septembrie 1920, a început preschimbarea
12
Balcanică . Pe de altă parte însă, din punct de vedere coroanelor în lei, fixându-se un curs oficial de 1 leu pentru
7
13
economic, războiul a avut urmări pozitive pentru Variaş. 2 coroane. Un dolar era atunci echivalentul a 75 de lei şi
Teritoriul localităţii fiind cruţat de confruntări militare, francul francez valora 2,5 lei. Până în 1922, preţurile au
14
pământul s-a putut cultiva, la fel ca în anii de pace. După crescut de 22 ori faţă de nivelul la care erau în 1916 .
război, mulţi varieşeni deţineau rezerve de cereale, pe Schiţă monografică a comunei Variaş (lucrare de diplomă)……..,
care le vindeau la preţ de speculă, iar seceta din anul 1921 p. 36.
le-a amplificat veniturile, pentru că preţurile cerealelor 9 J. Tittenhofer, op. cit., p. 36.
au crescut şi mai mult . Datorită inflaţiei galopante, 10 Ioan Miu, Saravale. Monografie, Editura Marineasa,
8
Timişoara, 2013, p. 23.
7 Idem, Festschrift zur 200-Jahrfeier der Banater 11 Măsură de suprafaţă, egală cu 0,57 hectare.
Heidegemeinde Warjasch…….., p. 28.; Nikolaus Engelmann, 12 Unitatea monetară în Austro-Ungaria.
Warjasch, ein Heimatbuch, Mainburg, 1980, p. 110; Aron 13 www.bnro.ro, site-ul Băncii Naţionale a României;
Rosić, Iz sela u selo, Varjaš, Editura Kriterion, Bucureşti, 1985, J. Tittenhofer, Festschrift zur 200-Jahrfeier der Banater
p. 23; Ivo Muncian, Miroslav Rosici, Sârbii din Variaş, Variaş, Heidegemeinde Warjasch…., p. 28; A. Rosić, Iz sela u selo,
2012, p. 12. Varjaš p.
8 Primăria Variaş, Monografia comunei Variaş, judeţul 14 Să ne învăţăm istoria. Leul românesc (moneda
Timiş, redactată la maşina de scris, fără an, p. 4; J. Tittenhofer, naţională), pe site-ul http://deveghepatriei.wordpress.com.

Pag. 36