Page 42 - Morisena 4_2017

MORISENA, anul II, nr. 4 (8)/2017

Anul la hectar, în Marea Britanie, 2.300 kg., iar în Danemarca,
Specificaţia animalelor 1937 1938 1939 1940 1941 1942 1943 venituri cât mai mari, gospodarii înstăriţi şi-au construit
3.000 kg. de grâu la hectar .
29
În scopul obţinerii unor producţii şi implicit a unor
magazii solide, grajduri voluminoase, pentru a adăposti
8-10 vaci şi cai, 40-60 de porci. În afara comunei a existat
Vaci 1183 1186 1108 1054 905 978 998 o tabără de vaccinare pentru porci şi o staţiune de montă
(înfiinţată în anul 1928) care în anul 1942 deţinea: 8 vieri,
17 armăsari şi 21 de tauri; iar în 1943 avea 15 vieri, 7
Viţei 438 546 530 563 579 683 545 armăsari şi 16 tauri. În comună existau în 1943 nu mai
puţin de 23 de râşniţe (cu diferite motoare între 10-30 cai
Cai 832 805 825 810 819 190 233 putere), o moară de vânt (construită în 1883), una având
motor cu abur (construită în 1890) şi una modernă, cu
Iepe 569 698 655 650 648 280 338 motor cu aprindere internă (construită între 1939-1943),
cu o capacitate de măcinare de 16 chintale de grâu pe oră .
30
Oi 954 1125 1210 1292 1378 1298 1374

10364 13837 12353 11540 10638 13379 10002
Porci

14340 18197 16681 15909 14967 16808 13490
Total

Situaţia păsărilor era următoarea :
28
Anul/ Numărul păsărilor
1937 1938 1939 1940 1941 1942 1943

17092 20262 19033 17961 15280 18740 18891

Lucrări agricole în perioada interbelică.
Creşterea intensivă a animalelor la Variaş, în special
a porcilor, s-a datorat relaţiilor comerciale ale României
cu Germania hitleristă. Săptămânal, luau drumul Vienei
8-10 vagoane de porci graşi din Variaş, iar crescătorii de În dezvoltarea economică a comunei, un rol
animale au profitat din plin de pe urma acestui comerţ însemnat l-au jucat cooperativele ţărăneşti. În anul 1929
izvorât din necesităţile războiului, încasând sume mari de s-a înfiinţat cooperativa „Producătorul” („Erzeuger”),
bani. Având în vedere rechiziţiile de produse agricole şi organizată după modelul cooperativei de credit şi
animale, realizate în timpul războiului, putem afirma că economii de tip „Reiffeisen”, din Germania. În această
statisticile prezentate nu reflectă întocmai situaţia reală, cooperativă erau primiţi toţi ţăranii, cu condiţia achitării
nici în ce priveşte producţiile cerealiere la hectar şi nici în taxei de înscriere, în valoare de 250 de lei. Cooperativa
ce priveşte numărul de animale existente în comună, pentru cuprindea în jur de 600 de gospodării ţărăneşti. A avut ca
că ţăranii s-au ferit, în această perioadă (1941-1943), să preşedinţi pe: Franz Müller, Josef Rosenzweig, Johann
declare cu sinceritate cantităţile de produse şi numărul Anton, Mathias Steier. Prin cooperativă ei îşi livrau
animalelor, pe care le deţineau. În realitate, producţia porcii graşi în străinătate (Austria, Cehoslovacia), îşi
medie de grâu la hectar, era la Variaş de 2.400-2.500 kg, valorificau laptele – livrând cantităţi însemnate de unt la
iar cea de porumb boabe, între 2.800-3.000 kg. Aceste Timişoara, îşi comandau necesarul de furaje şi seminţe,
cantităţi erau superioare producţiilor medii, obţinute la maşini şi unelte agricole . În 1943, spre exemplu,
31
nivelul României şi comparabile cu producţiile medii din
statele dezvoltate ale Europei. Astfel, între anii 1919-1939, 29 Bogdan Murgescu, România şi Europa, Acumularea
producţia medie de grâu a ţării era de 890-1.040 kg. la decalajelor economice (1500-2010), Editura Polirom, Iaşi, 2010.
hectar, iar cea de porumb, 1.060-1.100 kg. la hectar. Între 30 Ibidem, p.43; Anuarul Socec al României Mari, vol. II,
anii 1934-1938, în Germania se obţineau 2.200 kg. de grâu Editura Socec & CO., Soc. Anonimă, Bucureşti, 1924-1925, p.
823; A. Rosić, op. cit., p. 22.
28 Ibidem. 31 J. Tittenhofer, op. cit., p. 44-45; A. Rosić, op. cit., p. 22

Pag. 40