Page 46 - Morisena 4_2017

MORISENA, anul II, nr. 4 (8)/2017

jos de Lugoj: Boldur (111 m), Căpăt (111 m.) şi Racoviţa planurilor localităţilor în funcţie de mediu geografic,
(105 m.), deasupra primei terase a Timişului. Tot pe prima trasarea pentru curţi şi grădini, dezvoltând tipul de aşezare
terasă, deasupra luncii, sunt aşezate şi comunele: Răcăjdia pe plan geometric. Ca urmare majoritatea satelor bănăţene
(150 m.) pe valea Vraniului, precum şi Gătaia (110 m.), au planuri de formă dreptunghiulară, unele apropiindu-se
Şoşdea (124 m) şi Berzovia (135 m.) pe valea Bârzavei . foarte mult de planul pătrat .
18
14
Opusul satului risipit este aşezarea îngrămădită. Această variantă de sat o regăsim în Banat:
Planul comunei are o formă circulară, formând un întreg bine Caransebeşul Nou (224 m.), Dalci (324), Rueni (302 m.),
închegat, străbătut în toate părţile de uliţi întortochiate fără Turnu (302 m.), Borlova (360 m), la răsărit de Caransebeş,
nicio ordine, încât ai impresia că uliţa a fost adusă la casă iar pe valea Sebeşului: Măru (417 m.) şi Marga (350 m.).
nu casa a fost aşezată la uliţă. Din întreg planul comunei nu Din acest tip de aşezare a rezultat în timp satul format
se desprinde un sistem, sau mai rar, o axă principală. din două uliţe legate prin ulicioare scurte perpendiculare.
În privinţa structurii, putem deosebi două variante: Exemple tipice sunt: Tapia (151 m.), Măguri (138 m.),
a). satul îngrămădit cu tendinţa spre structura Cireşu (151 m.), Ohaba Mâtnic (221 m.), Ruginosu (226
adunată; m.) şi Cârpa (248.).
b). sat îngrămădit cu tendinţa spre răsfirare . Satul în formă de cruce dublă se găseşte cu precădere
15
Cel mai bun exemplu de sat îngrămădit din Banat este în valea Bistrei, în culoarul de la Caransebeş şi valea
cel al comunei Sacoşu Mare din judeţul Timiş. Aşezarea Cernei, satele din sudul Semenicului şi cele înşirate de-a
cea mai tipică din toate satele de dincoace de Carpaţi are o lungul Dunării. Un astfel de sat este Brebu.
a doua caracteristică cea a sistemului de rotaţie a culturilor Un alt tip de sat este cel geometric de formă
din hotar, însuşire valabilă tuturor aşezărilor din această dreptunghiulară şi circulară. Satul dreptunghiular este
categorie . format dintr-o plasă regulată a cărei ochiuri sunt alcătuite
16
din dreptunghiuri clădite, încadrate în plasa uliţelor drepte.
Teritoriul Din pământul Animale: Casele sunt aliniate aproape una lângă alta, cu o poziţie
comunei: 8.723 arător: perpendiculară pe direcţia străzilor, ca la sate, de-a lungul
jug. 100% drumului. Uliţele sunt de obicei largi şi drepte, încât adesea,
cu o singură privire poţi pătrunde până la capătul celălalt
Pământul arător: Grâu: 2.897 jug. Cai: 809 cap. al satului . Exemple de sate dreptunghiulare se pot găsi
19
6.151 jug. 71% 46% de-a lungul văii Begheiului şi Timişului până în preajma
Caransebeşului: Zăgujeni (187 m.), Jupa (190 m.), Vlădeni
Grădini: 599 jug. Porumb: 2.800 Boi: 277 (275 m.), Apadia (256 m.), Delineşti (266 m.), Ohabiţa
7% jug. 45%
(270 m.), Rugi (300 m.), Poiana (326 m.), Soceni (300 m.),
Păşune: 627 jug. Secară: 26 jug. Vaci: 386 Târnova (401 m.) şi Zorlenţul de Jos (189 m.).
7% 1% În regiunea cuprinsă între Timiş şi Mureş întâlnim
un singur exemplar de sat circular: Şarlota (Charlottenburg,
Fâneţe: 450 jug. Orz: 58 jug. 2% Oi: 4.189 149 m.). Satul este situat circular în jurul pieţii unde se
5% regăseşte biserica şi alte câteva clădiri publice.

Păduri: 408 jug. Ovăz: 180 jug. Porci: 418 După ce clasifică tipurile de sate, cercetătorul
5% 3% Romulus Vuia se ocupă de arhitectura locuinţei precum şi a
materialului din care aceasta a fost zidită. În curtea, ocolul
Terit. necultivat: Cartofi: 190 jug. sau oborul îngust în satele adunate sau dreptunghiular în
488 jug. 5% 3% cele geometrice se regăsesc alături de locuinţă şi celelalte
Diferite plante: - construcţii specifice: şopronul pentru păstrarea fânului,
grajdul pentru adăpostirea animalelor, şoprul în care erau
Necultivat aşezate carul, plugul, buţile, căzile sau chiar nutreţul. În
(ogor): - gospodăria ţăranului român sunt alte trei construcţii care de
astă dată păstrează recolta şi alimentele: cămara, cotarca şi
Satul de-a lungul drumului se deosebeşte printr-o hambarul. Tot în curte se regăseşte cocina de vară şi iarnă,
regularitate excesivă: o singură uliţă ca axă principală, pe ultima pentru îngrăşatul suinelor.
firul căreia se înşiruie casele situate perpendicular pe linia Casa unicelulară la începuturi în care se regăseau
ei. Uliţele secundare lipsesc sau sunt extrem de rare . Acest aşternuturile pentru dormit dar şi vatra deschisă care
17
tip de sat este rezultatul colonizărilor. Acum fiind efectuate încălzea locuinţa pe timpul iernii şi pentru gătit. Casa cu
şi lucrări de canalizare, desecare a mlaştinilor, întocmirea cămară reprezintă cel mai vechi şi cel mai influenţat tip de
case la românii din Ardeal şi Banat.
14 Op. cit., p. 227.
15 Romulus Vuia, op. cit., p. 199-200. 18 Ioan Viorel Popescu, Arhitectura casei bănăţene. Sec.
16 Ibidem, p. 202. XVIII-XX, Editura Eurostampa, Timişoara, 2009, p. 92.
17 Ibid., p. 213. 19 Romulus Vuia, Studii de etnografie…, p. 231.

Pag. 44