Page 45 - Morisena 4_2017

Revistă trimestrială de istorie

şi Banat , cercetează diferite aşezări din toate zonele şi cel mai apropiat. Am putea spune că lipseşte chiar satul, în
8
subzonele etnografice ale Banatului, aşă cum sunt ele forma lui concretă, de case adunate la un loc . Ocupaţia
11
prezente în etnografia românească: locuitorilor o reprezintă cultura extensivă a fâneţelor şi
1. Zona Banatului înalt, care cuprinde satele din vestul creşterea vitelor .
12
Munţilor Poiana Ruscă şi culmile Carpaţilor Meridionali,
începând din Munţii Retezat şi până la Dunăre, iar spre Teritoriul Din pământul Animale:
vest până în Câmpia Banatului. În cuprinsul lor distingem comunei: 18.645 arabil:
cinci subzone. jug. 100%
a. Subzona Podişului Lipovei, care cuprinde satele
din podişul cu acelaşi nume, între Mureş şi Bega. Pământ arabil: Grâu: 640 jug. 9% Cai: 890 –
b). Subzona Caransebeş care cuprinde satele din 7.323 jug. 40% cap.
bazinul mijlociu al Timişului şi de pe valea Bistrei. Grădini: 2.007 Porumb: 3.800 jug. Boi: 1.400
c). Subzona Reşiţa, care cuprinde satele care jug. 11% 52%
gravitează spre acest important centru.
d). Subzona Almăjului, care cuprinde satele din Păşune: 6.241 Secară: 783 jug. Vaci: 2.805
depresiunea cu acelaşi nume. jug. 33% 10%
2. Zona Câmpiei Banatului, care cuprinde satele din
vestul Banatului înalt . Fâneţe: 2. 872 Orz: 670 jug. 9% Oi: 9.400
9
jug. 15%
Însemnările etnografice ale profesorului Vuia
îndeplinesc două funcţii fundamentale în cercetarea Păduri: 202 jug. Ovăz: 1.200 jug. Porci: 964
etnografică românească: prima este cea de informare 1% 17%
asupra zestrei materiale a poporului român compusă din
casă la care se adaugă celelalte acareturi şi bineînţeles Teritoriu Cartofi: 140 jug. Capre: -
sălaşul sau hodaia şi celelalte clădiri care compun centrul necultivat: - 2%
civic (biserică, şcoală, primărie, birt ş. a. m. d.). Iar cea Diferite plante: 90
de-a doua este aceea a portretizării gospodăriei ţărăneşti jug. 1%
din perioada interbelică.
Ridicarea unei case primea în gândirea tradiţională În categoria sălaşelor au fost identificate două
românească valenţe cosmice. Când se ridică o casă, se modele: cele agricole şi cele pastorale. Ambele tipuri erau
caută întotdeauna locul cel bun, care trebuie să fie uscat, locuite temporar.
însorit şi înălţat spre deosebire de locul rău, socotit a fi Aceste tipuri de sate sunt răspândite în culoarul
mlaştina . Timiş-Cerna, ca de pildă la Dognecea, Cornea şi în
10
Arhitectura unei comunităţi poate fi înţeleasă în regiunea Porţii Orientale, în valea Pogănişului; în bazinul
primul rând după spaţiul geografic (munte, deal ori şes) Almăjului; masivul Semenicului şi în regiunea muntoasă
dar şi după factorul administrativ şi politic. Astfel că din dintre Cerna şi Dunăre.
perioada colonizărilor avem satul de-a lungul drumului Încadrat categoriei satului împrăştiat regăsim alte
caracteristic pentru satul din Banat şi Transilvania. două exemple:
Prima categorie de sate este cea cu case izolate a) cel al satului de vale, descoperit de Romulus
(împrăştiate), Vintilă Mihăescu le numeşte sate ,,risipite”. Vuia: Şopotu Nou, sat mutat după inundaţia din 1910 sus
Exemplul cel mai elocvent dat de Vuia este cel al comunei pe o platformă, un cătun la început, Stăncilova.
Cornereva (jud. Caraş-Severin). Asupra acestui sat au b) cel al satului de culme: Verendin (691 m.),
fost făcute mai multe sondaje de teren care au vizat atât Dumbrava (600 m.), Tâlvele (691 m.), Tâlva Sibielu (787
etnografia (casa, sălaşul, ocupaţia locuitorilor), cât şi m.), aşezate în sud-estul Semenicului.
folclorul. Caracteristica acestor aşezări este în forma cea Un alt tip de sat este cel de-a lungul râului, satul
mai tipică: case răzleţe, răspândite pe o suprafaţă întinsă, este astfel despărţit de trecerea apei prin mijlocul aşezării,
fiecare familie având de obicei proprietatea în jurul casei. uliţele satului paralele sunt pe cele două maluri. Ex: Hodoş
Uliţa lipseşte, iar casele nu ţin seamă nici chiar de drumuri; (168 m.), Chizdia (158 m.), Honorici (170 m) şi Oloşag
comunicaţia se face, în bună parte, pe drumuri sau cărări (190 m.) . Tot un alt tip de aşezare o reprezintă satul de-a
13
particulare, ducând de la o casă la alta sau drumul public lungul unui râu mai mare cum ar fi Timişul sau Bârzava:
Slatina-Timişului (315 m), Ilova (430 m.), Sadova Nouă
8 Valer Butură, Etnografia poporului român. Cultura (464 m.), Armeniş (349 m.), Caransebeş (211 m), iar mai
materială, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 87. (Se va
prescurta în continuare Etnografia poporului…). 11 Romulus Vuia, Studii de etnografie…, p. 164.
9 Valer Butură, Etnografia poporului…, p. 43. 12 Romulus Vuia, op. cit., p. 167-168.
10 Lidia Maria Gaga, Norme sociale şi atitudini 13 Op. cit., p. 197. Din păcate din volumul etnografic
individuale în obiceiurile de familie în Banat, Editura Mirton, lipsesc paginile 191 -196, pagini care aprofundează acest tip de
Timişoara, 2003, p. 39. sat. (Volumul din biblioteca Universităţii de Vest din Timişoara).

Pag. 43