Page 47 - Morisena 4_2017

Revistă trimestrială de istorie

Tipuri de case: Av. Cornelia Varga
Casa are două încăperi, adică camera de locuit şi (Timișoara)
cămara aşezată alături, având amândouă intrare deosebită,
fie direct prin curte, fie prin târnaţ, un coridor deschis Obiceiuri ale etniilor din Banat,
dinaintea casei .
20
legate de evenimentele importante

ale vieții

Tema acestui text o reprezintă obiceiurile legate de
trei evenimente importante ale vieții omului: nașterea, căsă-
toria și moartea. Ca arie geografică, am avut în vedere teri-
toriul fostului județ Torontal, existent până în 1919 și care
în prezent este împărțit între cele trei țări vecine: România,
Serbia și Ungaria.
Ideea de a scrie acest studiu a încolțit în mintea mea,
în timp ce am citit ampla monografie sau mai precis, „En-
ciclopedia județului Torontal“, editată în 1911 de Editura
Academiei din Ungaria, în cadrul seriei dedicate județelor
componente ale țării la vremea respectivă.
„Bozovics - Föutczai részlet, Partie von der Hauptgas- Cartea, pe lângă valoarea sa informativă inestimabi-
se“ - Bozovici. Vedere din strada principală (uliţa mare). lă, are pentru mine și o încărcătură sentimentală, deoarece
Ilustrată expediată din Bozovici, datată: „B. cuprinde informații despre antecesorii mei care, cândva, au
22/10.911“ (22 octombrie 1911). Colecţia: Walter Stahli fost moșieri ai satului din care provin părinții mei.
(Germania). Sursa: www.walter-stahli.banaterra.eu În timp ce citeam descrierea obiceiurilor legate
de evenimentele vieții, am constatat că există diferențe
Un alt tip de casă este cel cu tindă, în două sau trei surprinzătoare, dar în același timp și o serie de similitudini,
încăperi înşirate de-a lungul casei: casa de locuit, numită cu toate că satele din acea perioadă reprezentau câte o
sobă, bucătăria numită cinda, casa cu focul sau simplu foc comunitate etnică relativ închisă, iar schimbul de informații
şi cămara numită în judeţul Timiş clet . însemna cu totul altceva decât în zilele noastre. Proveniența
21
Ca material de construcţie erau folosite bârnele, grupurilor etnice era, de asemenea, diferită, fiecare aducând
împletitura de nuiele, piatra, pământul bătut, văioaga şi cu sine obiceiul locurilor de unde proveneau.
cărămida. Banatul dezvoltă în acest sens şi o tehnică care Grupurile etnice ale căror obiceiuri sunt descrise în
se regăseşte dealtfel şi în alte spaţii geografice locuite de enciclopedie sunt: maghiară, germană, română, sârbă și
români: tehnica pământului bătut. În construcţia pereţilor bulgară. Cartea amintește, totodată, de existența în județul
de pământ se cunosc mai multe procedee: 1). Pământ bătut Torontal, a unor comunități de slovaci și croați, însă arată că
cu maiul între cofraje şi scânduri; 2). Pământ amestecat cu aceste comunități sunt mici ca număr de suflete și au tendin-
apă şi paie tocate sau pleavă sub forma unei paste, amestec ța de a-și pierde identitatea.
cunoscut şi sub numele de ceamur; 3). Bucăţi mari de
pământ tăiate cu hârleţul şi puse una peste alta în şiruri Obiceiuri legate de naștere și botez
succesive (în zid) .
22
Casa alături de celelalte spaţii destinate uzului În comunitățile rurale, indiferent de componența
gospodăresc şi animalelor reprezintă o mărturie a etnică, personajul cheie al oricărei nașteri era moașa,
bogăţiei spirituale a românilor. Contribuţia profesorului adică o femeie instruită special pentru a acorda ajutor la
şi cercetătorului Romulus Vuia una esenţială. Pionier naștere. Împărăteasa Maria Terezia a editat o lege prin care
al cercetării etnografice româneşti pe baze ştiinţifice, moașele erau obligate să urmeze cursuri de calificare și apoi
Vuia reuşeşte să ofere contemporanilor iar peste promovau un examen în prezența medicului de circumscrip-
vremi nouă o adevărată frescă a organizării poporale ție. Pe lângă abilitățile de natură medicală, moașa era cea
româneşti din Banat. care constata nașterea copilului și raporta evenimentul no-
tarului din sat pentru înscrierea în registrul de stare civilă,
20 Romulus Vuia, Studii de etnografie şi folclor, vol. II. precum și preotului. Chiar până în zilele noastre, preoții au
Antologie de Mihai Pop şi Ioan Şerb. Text stabilit de Florica o evidență corectă a nașterilor, căsătoriilor și deceselor, du-
Şerb, Editura Minerva, Bucureşti, 1980, p. 39. (Se va prescurta blând registrele de stare civilă.
în continuare Studii de etnografie II…). Dat fiind faptul că mortalitatea infantilă era destul de
21 Romulus Vuia, Studii de etnografie II…, p. 53.
22 Nicolae Săcară, Valori ale arhitecturii populare mare, botezul trebuia să aibă loc cât mai repede după naș-
româneşti, Editura Facla, Timişoara, 1987, p. 44. tere. La români, moașa duce copilul la biserică pentru a fi

Pag. 45