Page 18 - Morisena - Revista trimestriala de istorie

MORISENA, anul III, nr. 1 (9)/2018

şi indice la Cronica Banatului (ediţia a II-a), Editura Prof. Gabriela Șerban
Facla, Timişoara, 1981; Tiberiu Ciobanu, Nicolae Stoica (Bocșa)
de Haţeg, Cronicarul Banatului, în „Patrimonium Ba-
naticum”, vol. II, Editura Mirton, Timişoara, 2003, p.
231-241; Idem, Nicolae Stoica de Haţeg - cronicarul Reprezentanți bocșeni la Alba
Banatului, în „Oameni de seamă ai Banatului”, vol.
VII, Editura „Tibiscus” (Uzdin, Serbia-Muntenegru), Iulia la 1 Decembrie 1918
Tipografia S.C. Lu-
mina S.A., Drobeta „Ție zi măreață a istoriei, în care s-a înfăptuit aceas-
Turnu Severin, 2005, tă minune, ne închinăm, înscriindu-te, nu numai cu litere
p. 69-73; Idem, Nico- de aur pe pagina istoriei, ci și cu litere nepieritoare pe les-
lae Stoica de Haţeg, pezile sufletelor noastre!” (dr. Valeriu Braniște) .
1
în Istoriografia româ- Despre lupta bănățenilor și ecourile Marii Uniri s-au
nească de la începutul scris și se vor scrie tomuri întregi, însă, pentru a creiona
secolului al XIX-lea succint câțiva dintre participanții bocșeni la momentul is-
până la Marea Unire toric al Unirii, am apelat la volumul „Banatul și Marea
privitoare la Evul Me- Unire 1918” realizat în 1992 de Ioan Munteanu în cola-
diu bănăţean, Editura borare cu Vasile Mircea Zaberca și Mariana Sârbu, volum
Eurostampa, Timişoa- care se dorește, potrivit mărturisirilor autorilor, „a fi un
ra, 2008, p. 29-46, omagiu adus memorabilului 1 Decembrie 1918 când s-a
270-275; Idem, Nico- înfăptuit statul național unitar român.”
lae Stoica de Haţeg În toate satele și comunele bănățene au avut loc
(1751-1833), în Căr- mișcări și frământări populare, pregătiri pentru înfăptui-
turari români cu pre-
Pagină de manuscris rea actului Marii Uniri. Astfel, au existat și întemnițați de
ocupări referitoare la
istoria medievală a către autoritățile austro-ungare. Un exemplu elocvent la
Banatului. Cuprinderi Bocșa este pictorul bisericesc Filip Matei, în a cărui casă
biobibliografice, Editura Eurostampa, Timişoara, 2010, aveau loc întâlniri pentru apărarea limbii și culturii româ-
p. 13-20; Idem, Nicolae Stoica de Haţeg, în Istoriogra- ne, pentru drepturile românilor. Gheorghe Jurma și Vasile
fia românească din secolul al XIX-lea şi prima jumătate Petrică menționau în volumul „Istorie și artă bisericească”
a secolului al XX-lea referitoare la Banatul medieval, (Reșița: Timpul, 2000) că „Filip Matei a fost un credincios
vol. I-II, Editura Eurostampa, Timişoara, 2010, p. 75-88 practicant întrucât nu numai că a pictat biserici, dar le-a
(în vol. I) şi p. 197-201 (în vol. II); Idem, Aniversare şi împodobit cu glasul său frumos prin cântarea de strană.
260. Nicolae Stoica de Haţeg (1751-1833), în „Colum- A fost şi un om de cultură pentru că prin grija sa a luat
na 2000”, Serie nouă, Anul XII, nr. 45-46 (ianuarie-iu- fiinţă ASTRA la Bocşa, iar prin curajul său de a satiriza
nie), Editura Eurostampa, Timişoara, 2011, p. 80-82; în scris stăpânirea maghiară a fost condamnat şi a suferit
Idem, Istoria medievală a Banatului reflectată în opera detenţie în Köbanya, unde erau întemniţaţi cei cu delicte
lui Nicolae Stoica de Hațeg (1751-1833), în „Columna de presă. A fost un apropiat al lui Coriolan Brediceanu şi
2000”, Serie nouă, Anul XIV, nr. 53-54 (ianuarie-iunie), Valeriu Branişte. A ţinut o strânsă prietenie cu Tata Oan-
Editura Eurostampa, Timişoara, 2013, p. 53-61; Idem, cea şi Aurel Novac.” 2
Nicolae Stoica de Haţeg „Cronicarul Banatului”, în Un alt exemplu este protopopul scriitor Mihail
„Şcoală şi societate în Banat”, vol. X, Editura Eurostam- Gașpar (1881-1929) . Mihail Gaşpar nu a fost doar un
3
pa, Timişoara, 2013, p. 30-51; Idem, Comemorare 180. preot, o faţă bisericească, ci a fost un mare patriot şi un ac-
Nicolae Stoica de Haţeg (1751-1833), în „Lumina di- tiv om de cultură, scriitor şi publicist. A debutat cu legenda
vină”, Editura Eurostampa, Timişoara, ianuarie-aprilie, Stâlpii lui Alexandru Basarab în „Drapelul”, Lugoj, 1902,
2013, p. 247-268; Idem, Istoria medievală a Banatu-
lui reflectată în opera lui Nicolae Stoica de Hațeg, în 1 Munteanu, Ioan, Vasile M. Zaberca, Mariana Sârbu, Banatul și
„Studii și cercetări istorice bănățene”, vol. II (2016), Marea Unire 1918, Ed. Mitropoliei Banatului, 1992;
Editura Eurostampa, Timișoara, 2016, p. 5-26; Idem, Is- 2 Jurma, Gheorghe, Petrica, Vasile, Istorie și artă bisericească,
toria Banatului medieval reflectată în opera lui Nicolae Ed. Timpul, Reșița 2000;
Stoica de Hațeg, în „Studii de istorie a Banatului”, vol. 3 Bugariu, Valentin, Protopopul Mihail Gașpar. Studiu mono-
XXXV-XXXVI (2011-2012), Editura Universității de grafic, Ed. Eurostampa Timișoara, 2007;
Vest, Timișoara, 2016, p. 109-121.

Pag. 16