Page 23 - Morisena - Revista trimestriala de istorie

Revistă de cultură istorică

Prof. Gabriela Șerban etno-folclorice: „Crucile de piatră de pe Valea Carașului”
(Bocșa) (studiu etnografic) (Timișoara: Editura Institutului Social
Banat-Crișana, 1941), „Năzuințe și realizări. Etape din
„Trifoiul cărășan“, vechi spirit viața culturală bănățeană” (Timișoara: Editura Institutului
Social Banat-Crișana, 1941), „Oglinda lui Moș Ion
al Banatului literar-artistic Stăvan”, o poveste cu haz dar și cu întristări din Banatul
de demult (Timișoara: Editura Asociației Scriitorilor
Români din Banat, 1946, cu desene de Catul Bogdan),
„...Din începuturi, scriitorul bănățean a fost totodată „Lume fără cer”, roman (București: Editura Fundațiilor
și luptător politic, care și-a împlinit viața – adesea cu Regale, 1947), „Drumuri și popasuri bănățene”, reportaje
sacrificarea ei – în lupta pentru eliberarea Banatului. (București: Editura pentru Literatură, 1962), „Răzbunarea
Tradiția aceasta s’a prelungit ca un atavism până în zilele lui Stolojan”, scrieri (Timișoara: Mirton, 1997, ediție
noastre, când încă nu s’au potolit poftele streine. Firea îngrijită de Nicolae Danciu Petniceanu).
pasională a bănățeanului a făcut ca scriitorii bănățeni, De asemenea, pe Virgil Birou îl găsim ca semnatar
aproape fără excepție, fie prozatori, fie poeți, fie autori în volume colective, dar și referințe despre personalitate și
științifici, la începuturile activității să scrie și să militeze operă în lucrări de critică și istorie literară. 3
pentru Banat și tot astfel se explică faptul că printre oamenii Împreună cu sculptorul Romul Ladea și scriitorul
de știință bănățeni sunt atâția istorici de seamă. S’a produs Ion Stoia-Udrea, formează grupul de bănățeni recunoscut
în felul acesta o inevitabilă contopire de planuri, cel etnic sub denumirea de „trifoiul cărășan”, tustrei contribuind
și patriotic confundându-se cu cel estetic, de multe ori în esențial la popularizarea culturii bănățene, precum și la
detrimentul celui din urmă. [...]” valorificarea tradiției și etno-folclorului bănățean. Cei trei
Astfel caracterizează Virgil Birou, scriitorul corifei s-au zbătut, au militat pentru accentuarea culturii
bănățean, în 1944, în prefața volumului „Poezia nouă și literaturii Banatului, pentru descoperirea și valorificarea
bănățeană”, încercând să clarifice, să „limpezească” documentar-istorică a Banatului cărășan (sociologic,
statutul Banatului literar de la acea vreme și să argumenteze demografic, artistic, economic, folcloric, cultural).
locul acestuia în literatura națională. Ion Stoia-Udrea s-a născut în 25 decembrie 1901
De fapt, acesta a fost dezideratul „trifoiului în localitatea Greoni, județul Caraș-Severin și s-a stins în
cărășan”, trifoi format din trei petale remarcabile, din trei 14 octombrie 1977 în aceeași localitate. Poet, publicist,
vrednici intelectuali bănățeni: Virgil Birou (organizatorul traducător, istoriograf și editor, Ion Stoia-Udrea a
primei expoziții a cărții, artelor plastice și grafice la absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București și
București, creatorul romanului realist), Romul Ladea urmează cursuri de regie și actorie la Berlin și München.
(creatorul școlii de sculptură românească modernă și a Peregrinările din această perioadă îi aduc importante
artelor decorative) și Ion Stoia-Udrea (întâiul traducător al cunoștințe și prietenii. Cunoaște literatura progresistă și
poeților negri americani în literatura română). 1 mișcarea de stânga și ia contact cu poezia negrilor din
Prozatorul Virgil Birou s-a născut la 11 mai 1903 America, pe care o va și traduce. 4
2
la Ticvaniu Mare în județul Caraș-Severin și s-a stins în Colaborează la reviste precum: „Foaia Oraviții”,
22 aprilie 1968 la Timișoara. Absolvent al Institutului unde se petrece și debutul publicistic (1914-1916), apoi la
Politehnic din Timișoara, a lucrat la Primăria orașului revista „Opinia noastră” (Oravița), „Revista Institutului
Timișoara și la Uzina Electrică. Ca publicist, a debutat Social Banat-Crișana”, „Luceafărul”, „Luptătorul bănă-
în presă în revista „Vrerea” din Timișoara, în 1932, cu țean”, „Orizontul” (Timișoara), „Semenicul”, „Caraș-
articole cu tematică social-economică. Debutul editorial Severinul” (Reșița), „Vatra” (Tg. Mureș), „Tomis”
s-a produs în 1940 cu volumul „Oameni și locuri din (Constanța), „Steaua”, „Tribuna” (București); a fost
Căraș” (Timișoara: Editura Astrei Bănățene). Membru membru al Asociației „Altarul cărții”, întâia mișcare
al Societății Scriitorilor Români din Banat din 1936, a literară românească din Banat.
5
îndeplinit și funcția de președinte al acestei societăți în Debutează editorial cu un volum de versuri, în
perioada 1941-1944. 1926, „Chemări” (München); apoi: „Biserica gr.-ort.
După „Oameni și locuri din Căraș” (1940) urmează
alte volume de promovare a frumuseților naturale, a valorilor 3 Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu, Dicționarul
scriitorilor din Caraș-Severin, Ed. Timpul, Reșița 1998.
1 Nicolae Danciu Petniceanu și Caius N. Danciu, Stele-n Panteon. 4 Mic dicționar al personalităților culturale din Caraș-Severin.
Istorie culturală din Banat, Ed. Mirton , Timișoara, 2016 Întocmit de Gheorghe Jurma. Reșița, 1976.
2 Dicționar al Scriitorilor din Banat, Editura Universității de 5 Nicolae Danciu Petniceanu, Altarul cărții, monografie, Ed.
Vest, Timișoara 2005. Gordian, Timișoara 2013.

Pag. 21