Page 26 - Morisena - Revista trimestriala de istorie

MORISENA, anul III, nr. 1 (9)/2018

creat pe baza unui etimon slav <fag=bukva> , el se cum am mai afirmat în câteva rânduri, unui spaţiu dominat
9
prezintă sub aspect fonetic specific limbii române, iar de păduri, locuit, din cele mai vechi timpuri, de români.
satul, de când se ştie, a fost alcătuit numai din familii Tocmai din aceste considerente şi nu numai, numele
de români. de zonă a Făgetului nu trebuie să surprindă, deoarece la
români nu este un fapt singular. La fel ca în nord–estul
Banatului şi în nordul Moldovei au existat în trecut
păduri seculare de fag sau de alte specii de arbori. O dată
cu încorporarea forţată a nordului Moldovei în Imperiul
Austriac (1775), ţinutul imens din trupul ţării locuite din
străvechime de români a început să figureze în actele
oficiale sub numele de Bucovina, adică ţara pădurilor
de fag. La fel şi Banatul de nord-est, pentru a-şi dovedi
specificitatea, a început să fie numit de oamenii din partea
locului, de către bănăţeni în general, de către specialiştii
în etnografie, folclor, istorie, dialectologie şi chiar de către
autorităţi, zona Făgetului, devenind un topos natural şi
spiritual cu multiple valenţe şi semnificaţii, iar mai nou
chiar „mica Bucovină a Banatului” sau „ţara Făgetului” .
11
De cele mai multe ori cei ce şi-au concentrat
preocupările pentru cunoaşterea trecutului Banatului de
Făget - Transportul unui rezervor de benzină în 1923.
În mijloc: primarul dr. Augustin Oneșan. nord-est au încercat să acrediteze ideea conform căreia
Colecția: Voicu Muntean (Germania). zona Făgetului şi-ar fi luat denumirea doar de la fostul
oppidum, district, raion, fosta plasă sau comună urbană,
iar în prezent oraş Făget. În această situaţie adevărul se
Ţinutul Banatului de nord-est nu a fost acoperit pare că este spus doar pe jumătate, chiar dacă respectiva
în trecut numai cu păduri de fag, deşi se pare că acestea localitate s-a impus hotărâtor mai ales începând cu
au fost predominante. Toponimia a păstrat până în zilele secolul al XVIII-lea ca centru reprezentativ economic,
noastre nume de locuri sau chiar aşezări cu înţelesul de social, politic, administrativ, comercial, juridic, cultural
pădure . Dintre acestea se pot aminti: Dâmbul cu Brazii al întregului ţinut, ba chiar şi pentru câteva localităţi de
10
(comuna Bata), Părăul cu Fagi (comuna Bata), Părăul pe Valea Mureşului, din actualul judeţ Arad, cât şi pentru
cu Fagu (sat Ierşnic), Cerăt (sat Zolt), Dâmbul cu Cerii unele din Ţinutul Pădurenilor, judeţul Hunedoara, care au
(între Curtea şi Homojdia şi la Birchiş), La Ceret (sat avut şi au legături apropiate cu Făgetul.
Bucovăţ), Carpeni (comuna Curtea), Valea Carpenului În Banat, când se vorbeşte despre Făget, se înţelege
(între Curtea şi Brăneşti), Părăul Carpenului (Cladova), nu numai localitatea (azi oraşul) cu acest nume, de pe
Copăcel (Surduc), Pădure (o parte din izlazul de păşunat cursul superior al râului Bega, din Banatul de nord-est, ci
al satului Băteşti – I.C.), Dâmbul cu Teii (între Căpâlnaş şi împrejurimile sale. Pentru a numi şi delimita teritoriul
şi Bulza şi la Birchiş), Valea de Corn (sat Bichigi), La şi localităţile din jurul Făgetului cu un termen generic,
Fracsâni (sat Ţela), La Ulmi (sat Bichigi), Dâmbul Nucilor cercetătorii au recurs în timp la denumirile ţinut, părţi,
(între Căpâlnaş şi Bulza), Părăul cu Plopii (comuna Bata), subzonă şi, mai nou, zonă. S-a impus denumirea de zonă
Plopetu (sat Brăneşti), Părăul Alunii (sat Bichigi), Părăul întrucât este mai potrivită decât părţi şi nu sugerează
cu Nucu, Dealul cu Jnepe – Pă Jnepi, Spinii Cingiei (spinii, organizarea administrativ-teritorială, precum ţinut (deşi se
în zonă, sunt asimilaţi cu porumbarul, păducelul – I.C., sat suprapune, în cea mai mare parte, peste hotarele fostului
Gladna Română), Părăul cu Băgrini (Sinteşti), La Molini, raion), recunoscându-se astfel nu numai importanţa şi
La Băgrinii lu’ Dumăschin (sat Băteşti). Dacă la aceste statutul celei mai cunoscute (mediatizate) localităţi din
doar câteva microtoponime, create în cea mai mare parte acest spaţiu geografic, dar şi aşezarea sa strategică, aproape
cu elemente lexicale latine, vechi, mai adăugăm şi pe cele centrală, (deci) vitală ca o inimă, la răscruci şi întretăieri
create de români din etinoame de alte origini ca: Brăneşti, de drumuri, presupunând deschideri spre alte zări (văi şi
iniţial Brănişte şi Breazova <v. sl. bréza>, avem imaginea, zone învecinate).
9 Iorgu Iordan, Toponimia românească, Ed. Academiei, 11 Prozatorul Sorin Titel, născut pe aceste meleaguri, la Margina,
Bucureşti, 1963, p. 312 îi dedică zonei Făgetului pagini memorabile în tetralogia sa
10 Ioan Gh. Oltean, Ion Căliman, Plaiul dorului şi-al doinei, romanescă, între care Ţara îndepărtată îi declanşează nostalgia
în Emilia Comişel despre folclorul româ nesc, Ed. Dacia Europa copilăriei şi numeşte metaforic un topos reprezentat de locuri şi
Nova, Lugoj, 2003, p. 11-12 oameni din această parte a Banatului

Pag. 24