Page 24 - Morisena - Revista trimestriala de istorie

MORISENA, anul III, nr. 1 (9)/2018

din Lipova” (monografie. Timișoara, 1930), „Cântecul Școala de Arte Frumoase din Cluj. Aici se împrietenește cu
uzinei”, versuri (Timișoara: Vrerea, 1935), „Marginale poetul și filosoful Lucian Blaga. De asemenea, găsește un
de istorie bănățeană” (Timișoara: Editura de Vest, 1940), mediu prielnic, un mănunchi de intelectuali români, artiști,
„Ghidul orașului Timișoara” (Editura Ministerului scriitori, profesori universitari, iar în această ambianță
Central de Vest, 1941), „Studii și documente bănățene culturală și artistică reușește să contribuie substanțial la
de istorie, artă și etnografie”, 2 vol. (Timișoara: afirmarea principiilor estetice moderne.
Editura Vrerea, 1943), „Veacul de foc”, poem dramatic În 1933 se mută la Școala de Arte Frumoase din
(Timișoara: Vrerea, 1945), „Răscoala țărănească din Timișoara, fiind sprijinit de Ioachim Miloia (director al
Banat de la 1738 la 1739” (Timișoara: Editura Unirea Muzeului Bănățean), își continuă lucrările și, la Oravița,
Patrioților, 1945). De asemenea, semnează în antologii va desăvârși bustul lui Mihai Eminescu; de asemenea, se
și volume colective, precum și în colaborare cu Ioachim implică în constituirea, la 20 mai 1933, la Timișoara, a
Miloia sau Emil Grădinaru. „Altarului cărții”, Asociația scriitorilor din Banat, care în
6
De numele lui Ion Stoia-Udrea se leagă, mai ales, 1936 devine persoană juridică și are ca scop: „gruparea,
editarea revistei „Vrerea” și editura „Vrerea”, în jurul protejarea și selecționarea scriitorilor români din Banat, a
căreia se formase o grupare literar-artistică de intelectuali promovării culturii românești în general și a literaturii în
care militau pentru afirmarea drepturilor noastre istorice special”. Din asociație făceau parte, pe lângă scriitori, și
8
și naționale și pentru promovarea culturii bănățene. În artiști, compozitori, oameni de cultură.
acest context putem situa frumoasa prietenie ce-i animă pe Opera lui Romul Ladea a intrat de timpuriu în
Ion Stoia-Udrea, Romul Ladea și Virgil Birou – „Trifoiul circuitul marilor valori naționale. Lucrările sale de
cărășan” – precum și momentul creării unei școli de arte artă împodobesc numeroase orașe ale țării. Prețuirea și
frumoase la Timișoara și sporirea și promovarea zestrei aprecierea muncii sale s-a concretizat prin acordarea unor
culturale a orașului de pe Bega în perioada interbelică și nu titluri și distincții: „Artist emerit” (1957) și „Maestru
numai. În acest sens, „trifoiul cărășan” dezvoltă proiecte emerit al artei” (1964).
comune: organizează, în 1943, o expoziție retrospectivă Este realizatorul unor desene de excepție (14
de artă plastică din Banat la București în cadrul la număr), a unor busturi și monumente ridicate (25), a
„Săptămânii bănățene” și, cu un an înainte, realizează unor remarcabile sculpturi (208), iar în lucrarea omagială
volumul „11 poeți bănățeni” (Timișoara: Vrerea, 1942), realizată de Dorian Grozdan – Romul Ladea și lumea
carte care, spune Ion Stoia-Udrea „nu are pretenția unei lui cuprinzătoare – este semnalată și o listă a lucrărilor
antologii, cu toate că ea cuprinde aproape toată poezia pierdute (18), precum și lista expozițiilor (aproape 100),
românească – ca nume și realizări – a Banatului de după începând cu prima, cea din 1923, de la Arad.
Unire. [...] Multă sau puțină, ca valoare literară, aceasta Prietenia și legăturile trainice cu Virgil Birou și
este poezia românească a Banatului de azi. [...] O singură Ion Stoia-Udrea s-au fixat în conștiința urmașilor ca
observație avem: ceea ce leagă toate aceste nume într’un expresia „trifoiul cărășan”, dealtfel, fertilă și exemplară
mănunchiu și dă perfectă unitate, dincolo de marea legătură artistică a celor trei. Împreună frecventau cenaclul
diversitate a formelor de expresie, întregului volum, „Spieluhr” și împreună s-au străduit să scoată la iveală
este sufletul unic, aparte, dar deplin românesc, al acestei evenimente culturale ale vremii din Banat și „au participat
provincii, care vibrează deslușit și puternic, deși pe game la campania de presă denumită «blocada literară» împotriva
și tonuri diferite, în gândirea și graiul fiecăruia. Atâta am spiritului stagnant al scriitorilor mai în vârstă”.
9
și vrut să dovedim.” „Trifoiul cărășan” a devenit o efigie a culturii
7
Romul Ladea, cel de-al treilea corifeu al „trifoiului Banatului. A reprezentat o stare de spirit a bănățenilor care
cărășan”, s-a născut în 17 mai 1901 la Jitin, Caraș-Severin voiau să evidențieze sintagma „Banatu-i fruncea” între
și s-a stins în 27 august 1970 la Joița (Giurgiu). A fost un celelalte provincii, să beneficieze, într-un fel sau altul, de
important sculptor român și profesor universitar. o binemeritată individualizare, conștienți fiind de bogăția
Absolvent al Școlii de Arte Frumoase din București și frumusețea Banatului, sub toate aspectele: cultural,
(clasa lui Dimitrie Paciurea) și al Academiei Julien (unde geografic, istoric, etno-folcloric, artistic etc. Și, de ce
lucrează în atelierul lui Constantin Brâncuși), frecventează nu, să continue îndemnul cronicarului bănățean Nicolae
și cursuri la Viena, München, Budapesta, Berlin, Dresda, Stoica de Hațeg: „...și ține-te de Banat”.
iar în 1927 se întoarce în țară și este numit profesor la
6 Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu, Dicționarul 8 Dorian Grozdan, Romul Ladea și lumea lui cuprinzătoare, Ed.
scriitorilor din Caraș-Severin, Ed. Timpul, Reșița 1998. Facla, Timișoara 1979.
7 11 poeți bănățeni. Prezentați de Ion Stoia-Udrea. Cu 11 portrete 9 Dicționar al Scriitorilor din Banat, Editura Universității de
de Catul Bogdan. Timișoara: Vrerea, 1942. Vest, Timișoara 2005.

Pag. 22