Page 19 - Morisena - Revista trimestriala de istorie

Revistă de cultură istorică

sub pseudonimul Sorin. A devenit colaborator apropiat al Bocşa s-a deghizat ţigan. A fost delegat şi corespondent
ziarului „Drapelul”. În vara anului 1905, împreună cu alţi al ziarului „Drapelul”, pe care l-a şi condus ca redactor
colegi de redacţie, tipăreşte articole de fond, de redeşteptare responsabil între 1919-1920.
a conştiinţei naţionale. Diaconul Gaşpar este condamnat la După divizarea administrativă a judeţului Caraş-Se-
închisoare pentru imprimarea a două articole: primul se inti- verin (începând cu 1 ianuarie 1926) a fost ales preşedintele
tulează Ne trebuiesc fapte şi este o istorie critică a poporului organizaţiei judeţene a Partidului Naţional Ţărănesc şi de-
român în comparaţie cu gloria de odinioară a înaintaşilor; putat din partea formaţiunii între 1926-1929. La alegeri a
al doilea articol se numeşte Care era ţinta?, un comentariu obţinut în Cameră 18.400 voturi, iar în Senat 10.217. Adu-
asupra unui proiect de lege care îşi propunea maghiarizarea narea deputaţilor îi validează mandatul la 28 iulie 1927.
românilor prin limbă şi cultură. La proces Mihail Gaşpar îşi
recunoaşte articolele, dar consideră că n-are nici o vină. Au
mai fost condamnaţi: Cornel Jurca (8 luni) şi Ştefan Petro-
vici (6 luni). Mihail Gaşpar a primit 10 luni.
Evident că pictorul bisericesc Filip Matei (1853-
1940) a participat la Marea Unire de la Alba Iulia în 1918 ca
delegat al ASTREI din Bocșa, însă, deosebit de important,
poate cel mai important dintre delegații bocșeni la Alba Iulia
în 1918 a fost protopopul și scriitorul Mihail Gașpar (1881 –
1929) ca delegat al Cercului Bocșa Montană .
4
Preot (1903-1911), protopop al tractului Bocşa
Montană (1911-1929). Mihail Gaşpar a îndeplinit şi func-
ţia de secretar al „Reuniunii de cântări şi fond teatral” din
Lugoj. A rămas un animator al mişcării teatrale din Banat,
iar pe lângă traducerile importante din italiană lasă în urmă
o corespondenţă valoroasă: se păstrează corespondenţa
purtată cu Zaharia Bârsan (1879-1948), scriitor şi actor ro-
mân, director al Teatrului Naţional din Cluj (1919-1935), Pentru activitatea pe care a depus-o s-a bucurat de
animator al mişcării teatrale din Transilvania şi cu Nicolae preţuire încă din timpul vieţii, fiind investit Comandor al or-
Iorga (încă din 1904) ale cărui idei le propagă în Banat. dinului Steaua României şi deţinător al Coroanei României.
Astfel, Mihail Gaşpar a devenit cel mai îndrăgit conferen- În 1943, în 27 iunie, la Bocşa Montană a avut loc
ţiar din Banat. La Lugoj era adesea invitatul seratelor lite- ceremonia dezvelirii bustului scriitorului realizat de
rare ale tineretului, conferinţele sale alternând cu cele ale sculptorul Romul Ladea, iar publicaţia „Curentul Nou”
lui Valeriu Branişte.
La Bocşa Mihail Gaşpar a pus bazele publicaţiei i-a dedicat un număr omagial.
„Drum Nou”, care a apărut ca gazetă locală între 1923 şi De-a lungul vremii, instituţiile de cultură din Boc-
1929, sprijinită financiar de Uzinele de Fier şi Domeniile şa au organizat diverse manifestări culturale de omagiere
din Reşiţa. Gazeta „Drum Nou” se ocupă de o gamă largă a personalităţii lui Mihail Gaşpar, dar un eveniment de-
de probleme sociale şi culturale. În coloanele periodicu- osebit de important rămâne cel din 2011, la împlinirea
lui se găsesc noutăţi locale, comentarii la viaţa politică a a 130 de ani de la naşterea scriitorului şi protopopului,
ţării, probleme cultural-artistice şi mai ales creaţii literare când biblioteca bocșană propunea organizarea unui com-
semnate atât de autori bănăţeni, cât şi de colaboratori de plex de manifestări culturale, precum şi confecţionarea
prestigiu: Nicolae Iorga, Ion Pillat, Victor Eftimiu. După şi amplasarea unei plăci comemorative pe casa în care
moartea scriitorului şi protopopului Mihail Gaşpar gazeta a trăit şi muncit patriotul bocşean. Amplasarea unei plă-
îşi sistează apariţia, ea reapărând la Oraviţa, între 1930-
1933, sub conducerea lui Ilie Russmir cu menţiunea „Fon- ci de marmură, realizarea unei cărţi - Mihail Gaşpar şi
dator Mihail Gaşpar”, precum şi la Craiova. Nicolae Iorga în fondurile Bibliotecii „Tata Oancea”
Mihail Gaşpar a fost ales preşedinte al Reuniunii din Bocşa – şi existenţa unui DVD realizat de TVR
de Cântări din Bocşa Montană, înfiinţată încă din 1876, Timişoara, cu reportajul care redă evenimentul, rămân
aceasta purtându-i numele. mărturii ale activităţii bibliotecii publice bocşene şi
5
N-a fost străin nici de evenimentele politice şi is- cinstirii unei mari personalităţi a locului .
torice ale vremii. La 1 Decembrie 1918 îl găsim prezent Țăranul Aurel Novac (1885-1973), dirijor al corului
la actul unirii de la Alba Iulia, o călătorie cu peripeţii din „Doina” din Vasiova și apropiat prieten al lui Filip Matei,
cauza autorităţilor maghiare: alături de Vasile Grasu din a participat, de asemenea la evenimentul istoric al Marii
4 Vișan, Mihai, Crecan, Daniel, Mihail Gașpar – un corifeu al 5 Șerban, Gabriela, Biblioteca, între datorie și pasiune, TIM,
culturii bănățene, Ed. David Press Print, Timișoara 2016. Reșița 2013 (Bocșa – istorie și cultură; 30).

Pag. 17