Page 27 - Morisena - Revista trimestriala de istorie

Revistă de cultură istorică

Pentru a evita judecăţile de valoare pripite, se incluzând mai vechile mici districte din Banatul de
cuvine să facem o precizare pentru a înţelege mai bine nord-est: Icuş, Fârdea, Bujor, Jupaniul de Sus şi Sudgea
rolul factorului geografic în complexul social-istoric al (Cladova de astăzi), iar pe la anii 1690–1700 cuprinde
Banatului de nord-est. Până la mijlocul secolului al XVI- 42 de aşezări omeneşti, fiind întrecut din acest punct de
lea existenţa românească pe aceste meleaguri îmbracă vedere doar de Caransebeş, fapt ce dovedeşte importanţa
aspectul cel mai caracteristic pentru zonele de deal. sa administrativă. Datorită poziţiei sale geografice,
În această privinţă ne stau drept mărturii documentele într-o zonă colinară şi la întretăiere de drumuri, Făgetul
diplomatice emise de cancelariile regilor maghiari, cele a devenit şi un valoros centru economic, impunându-se
emise de Episcopia romano-catolică a Cenadului, cât şi atât prin meşteşugarii deosebiţi în argăsirea, prelucrarea
cele ale marilor proprietari feudali care au dispus de întinse pieilor şi cojocărit, cât şi prin creşterea animalelor mari
proprietăţi în ţinut. Mai ales la începutul secolului al XVI- în toate satele zonei şi pe poienile alpine. Acestea conduc
lea, asemenea documente pun în lumină existenţa unor la dezvoltarea accelerată a comerţului, încă din a doua
realităţi şi instituţii româneşti, care, fără nici o îndoială, jumătate a secolului al XVIII-lea localitatea obţinând
preced cu mult în timp prima atestare scrisă. Ele se regăsesc dreptul de a organiza opt târguri anuale. Din acest punct
cu prisosinţă şi în toponimia şi onomastica unor teritorii şi de vedere concura cu cele mai importante centre din
locuri din zonă, mai greu accesibile populaţiilor alogene şi imperiu, tăuraşii îngrăşaţi pe păşunile alpine cu o floră
chiar stăpânitorilor maghiari. Dovadă că poporul român, diversă şi valoroasă, porcii îngrăşaţi cu jirul din pădurile
retras „în vaduri rustice şi aşezări omeneşti cu socoteli de stejar ajungând până în Austria şi Germania, iar
scrise pe răboaje” , a rezistat şi a putut să-şi organizeze cojoacele, opincile, măturile şi cozile de mături, obiectele
12
viaţa în conformitate cu datinile străbune, părăsind muntele din ceramică în tot Banatul. Începând cu secolul al XIX-
pentru a-şi lucra pământurile jos la ţară, întorcându-se apoi lea Făgetul joacă şi un rol politic semnificativ, dovadă
în apropierea muntelui pentru locuire. stând frământările de la 1848–1849 (în zilele de 14 – 15
Importanţa Făgetului şi a spaţiului colinar montan septembrie 1849, aici s-au întâlnit Eftimie Murgu şi Iosif
şi de câmpie căruia acesta i-a dat numele creşte abia din Bem pentru colaborarea dintre revoluţionarii români
momentul dezlănţuirii luptei pentru succesiunea la tronul şi maghiari), cât şi luptele pentru drepturile naţionale
Regatului Ungariei şi al Voievodatului Transilvaniei între ale românilor, oamenii din această zonă contribuind la
gruparea zapolyeştilor şi cea pro-habsburgică, iar turcii au marele act al Unirii de la 1 Decembrie 1918. Centru
ajuns la concluzia că pentru a controla mai bine principatul economic şi administrativ important pentru Banatul de
nou constituit al Ardealului şi pentru a-l ţine mai bine în nord-est, Făgetul devine, începând cu prima jumătate a
stare de supuşenie au nevoie să exercite o stăpânire efectivă secolului al XVIII-lea, şi un puternic focar de cultură,
şi asupra Banatului nord-estic. de spiritualitate şi credinţă strămoşească. Învăţământul
Deşi localitatea Făget este menţionată în documente făgeţean are o vechime de peste un sfert de mileniu, cea
destul de târziu (abia în 1548 cu castel şi cetate), faţă mai veche atestare documentară dând şcoala din Făget
de altele din zonă, sub jurisdicţia sa sunt cuprinse mai ca şcoală de centru, iar Protopopiatul este atestat la anul
multe localităţi cu populaţie românească, dintre care 1736. În secolul al XIX-lea apar primele societăţi şi
amintim: Bicuş, Bolozâna, Bosche, Brădeţeaua, Bulvenci, asociaţii meşteşugăreşti care au un puternic rol naţional
Bumileşti, Dobrevenga, Dreptgia, Grozeşti, Icuşul de Jos, şi cultural, făgeţenii fiind receptivi la informaţie, prin
Teleşti, Ungureşti, Vădana, Veţa, Zericie etc. care nu se abonamente la reviste şi ziare ale vremii, sau la frumos,
mai regăsesc astăzi. prin cultivarea obiceiurilor şi tradiţiilor. Încă din primii
„Mândra cetate” a Făgetului avea o mare ani ai secolului al XX-lea apar la Făget şi primele
importanţă strategică, întrucât controla drumul înspre publicaţii proprii, în limbile română şi maghiară şi se
Transilvania prin Coşeviţa, fapt care face ca în foarte înfiinţează tipografii, precum şi formaţii artistice de
scurt timp să devină un centru militar disputat când de valoare regională şi naţională: coruri, fanfare, echipe de
turci, când de austrieci, dar şi un centru administrativ, căluşeri etc. Prin toate acestea localitatea îşi dovedeşte
economic, comercial, politic, religios şi cultural pentru locul şi importanţa între aşezările de renume ale
întreaga vale superioară a Begheiului, cât şi pentru Banatului, meritând să reprezinte o adevărată emblemă
valea Mureşului din părţile Săvârşinului. După anul pentru întreaga zonă colinară în care se înscriu peste 80
1718 (pacea de la Passarovitz) cetatea îşi pierde treptat de localităţi.
importanţa strategică. Înainte de aceasta, însă, chiar la Toate acestea întăresc ideea că dealul şi muntele
începutul secolului al XVII-lea Făgetul devine district au creat primele „Făgeturi” şi au conservat cel mai bine
specificul autohton românesc şi nu invers, cum s-a mai
12 Victor Jinga, Problemele fundamentale ale Transilvaniei, afirmat şi cum se încearcă a se acredita ideea. Muntele şi
vol. I, Ed. Astra, Braşov, 1945, p. 153 pădurea au adunat şi au ocrotit, nu au înstrăinat.

Pag. 25