Page 133 - Dusan Baiski - Razboi in Banat
P. 133

Război în Banat - Studii monografice


            de diferența de tratament s-a mai făcut caz de soldații români veniți
            depe front și s-a comentat de către populație defavorabil, credem că
            este bine să se țină socoteală pentru a se evita măsuri ce în loc să ducă
            la armonia legăturilor cu germanii, creiază din contră o atmosferă de
            invidie și ostilitate.“


                  O imagine cutremurătoare va fi dezvăluită în nota  informativă
                                                                   4
            din 25 aprilie 1942, de către plt. mj. Constantin Farcașu, șeful S.J.
            Lipova:
                  „Raportăm  că  în  zilele  de  23-25  Aprilie  1942,  cu  ocazia
            inspecțiilor la posturile de Jand. Șiștarovăț și Chizdia (azi, Coșarii,
            com. Brestovăț, n.n.), am întâlnit mai multe grupuri de oameni și fe-
            mei bătrâne, parte din ei istoviți de drumul greu, venind din depărtări
            de peste suta de Km. pe jos spre a merge la Lugoj, unde au copii
            încorporați în armată, de prin comunele: Sicula, Zărand, Gurba, Pân-
            cota, Covăsânți, Șiria etc. din Jud. Arad.
                  Aceștia merg pe jos din cauză că nu capătă autorizații pe C.F.R.,
            iar la distanța jumătate a drumului parte din ei erau foarte obosiți și
            bolnavi, stând cu ei de vorbă am constatat că starea lor este foarte
            agitată în acest sens, fiindcă nu primesc autorizații pe C.F.R., pierd
            timpul, își distrug sănătatea etc.“

                  Mr. I. Peșchir, comandantul L.J.T.T., trimitea în teritoriu, pe
            11  iulie  1942,  un  ordin   de  informațiuni  prin  care  solicita  verifi-
                                     5
            carea zvonurilor că ostașii români care vin în concediu de pe front
            se plâng de soldă, hrană și ajutorul pe care-l primesc familiile lor,
            totul comparativ cu solda și ajutorul familial mult mai mari de care
            se bucură germanii.


                  Pe 19 iulie 1942, P.J. Tolvădia va raporta  că a stat de vorbă
                                                            6
            cu soldații veniți în concediu de pe front, însă aceștia ar susține „...
            că  sunt  destul  de  bine  hrăniți  ca  și  soldații  germani,  cu  care  sunt
            împreună, însă soldele și ajutorul familial (sic) este cu mult mai mare
            ca acela care primesc în armata noastră, însă nu se arată nemulțumiți
            pentru acest fapt.“



                  4   Ibidem, f. 107.
                  5   D.J.T.A.N., Fond 161, inv. nr. 619, Legiunea de Jandarmi Timiș-Torontal,
            dosarul nr. 344/1941-1946, f. 38.
                  6   Ibidem, f. 39.
                                                                            131
   128   129   130   131   132   133   134   135   136   137   138