Page 201 - Dusan Baiski - Razboi in Banat
P. 201

Război în Banat - Studii monografice


                  Au  mai  fost  cazuri  când  N.K.V.D.  (G.P.U.),  văzând  refuzul
            categoric al repatriaților de a intra în solda lor n-au mai insistat.
                  Din  cele  de  mai  sus  se  desprinde  anumite  îndatoriri  pe  care
            trebuie să le aibă în vedere toți bunii români și loiali. Aceștia chiar
            dacă sunt puși în situația de a accepta sub amenințare ofertele N.K.V.D.
            (G.P.U.), de a intra în solda lor, au datoria morală ca imediat ce au
            pătruns pe teritoriul românesc să denunțe misiunea și să colaboreze la
            prinderea curierilor sovietici, iar nu să tăinuiască misiunea lor și s-o
            mărturisească abia după insistențe și constrângeri serioase și repetate.“

                  1941


                  P.J. Cruceni  trimite pe 2 ianuarie 1941, către L.J.T.T., o notă
            privind unele informații neverificate, obținute de la diverse persoane
            (un  etnic  german  și  unul  român),  despre  o  anumită  stare  de  fapte
            existentă în țara vecină, Iugoslavia. Astfel, la Modoš (Jaša Tomić), s-ar
            fi inaugurat o fântână arteziană, drept pentru care s-a organizat o mare
            sărbătoare, la care au luat parte inclusiv reprezentanți ai guvernului
            iugoslav, care, în discursul lor, s-ar fi exprimat astfel: „Frații și vecinii
            noștri unguri, cu care o să trăim în viitor în bune relații și sperăm la
            întinderea  hotarelor  noastre  vechi  până  la  Arad.“  Cel  de-al  doilea
            informator  s-ar  fi  referit  la  zvonurile  care  circulau  printre  românii
            din Iugoslavia cum că „...nu peste mult timp România o să ocupe și
            Banatul Jugoslav și populațiunea română așteaptă cu nerăbdare acest
            eveniment.“ În finalul notei, șeful de post scrie:
                  „Mai  deținem  informații,  care  sunt  mai  puțin  probabile,  că
            guvernul  sârb  ar  fi  dat  dispozițiuni  coloniștilor  sârbi  din  Banatul
            Jugoslav că în termen de o lună să vândă tot ce pot vinde și să-și lase
            cât mai puțină avere mobilă, în vederea unei evacuări de teritorii.“

                  Pe 11 martie 1941, S.J. Peciul Nou informa L.J.T.T. că, potrivit
            discuțiilor dintre șvabi, toți șvabii din regiunile mai slabe vor fi mutați
            în partea de nord a Banatului, unde vor primi pământ mai bun. „Astfel,
            șvabii  din  cătunul  Fodorháza   fac  demersuri  pentru  a  fi  mutați  în
                                          38
            nordul Banatului, unde vor avea mijloace de comunicație mai bune și
            să fie toți așezați în masă compactă, nefiind mulțumiți cu locul unde se
            află în prezent.“



                  38  Majoritatea istoricilor consideră că localitatea purtând acest nume a devenit
            parte integrantă a satului Gad, com. Ghilad, jud. Timiș.
                                                                            199
   196   197   198   199   200   201   202   203   204   205   206