Page 5 - Ghe. Moldovan - Inceputurile invatamantului special in Timisoara

Motto :
„Trecutul, urmele sfinte ale trecutului.”
Mircea Eliade

1. CUVÂNT ÎNAINTE

Într-o carte publicată în anul 1890, Karl Schäffer definea Timişoara ca „oraşul ce are vocaţia de a
*
fi în avangardă” . Remarca nu constituia o exagerare, deoarece, în multe privinţe capitala Banatului se
dovedise a fi promotoarea ideilor şi iniţiativelor novatoare.
Eliberată de sub ocupaţia turcească la 1716, Timişoara se avântă rapid pe calea dezvoltării unei
economii puternice, total diferite de feudalismul menţinut cu forţa de ieniceri şi spahii. În tot Banatul sunt
**
colonizate grupuri de germani, cehi, italieni, slovaci, francezi etc., cu scopul de a ridica această regiune la
standardele ţărilor din care proveneau. În scurt timp, rezultatele încep să se vadă. Industria, agricultura şi
comerţul înregistrează o dezvoltare fără precedent, aducând cu sine un progres al celorlaltor domenii : social,
cultural, învăţământ, ziaristică, justiţie etc.
Se cuvine să punctăm câteva realizări ale Timişoarei, fără pretenţia de a epuiza această listă [26,27].
În 1718 se înfiinţează prima fabrică de bere de pe teritoriul de azi al României, iar în 1728 îşi începe
activitatea Fabrica de Tutun. Începând din 1723 produsele bănăţene se exportau pe noul canal navigabil al
râului Bega (primul din România), care făcea legătura cu Dunărea şi prin ea, cu restul Europei.
În domeniul sanitar, călugării mizericordieni deschid în 1732 prima farmacie şi în 1737 primul
spital. Mult mai târziu, în 1886 la Timişoara se înfiinţează primul serviciu de ambulanţă din Ungaria şi din
România.
În domeniul cultural putem nota anul 1756 când îşi deschide porţile primul teatru permanent.
Începând din 1796, când în acest teatru se prezintă premiera operei lui Mozart, Flautul fermecat, acesta
devine şi sediul operei timişorene (prima din România). În 1771 în cartierul Fabric se înfiinţează prima
tipografie şi în acelaşi an vede lumina tiparului primul ziar din România, „Temeswarer Nachrichten”, care a
fost şi primul ziar de limbă germană din estul Europei. Tot la Timişoara, tipograful Josef Klapka deschide la
1815, prima bibliotecă publică de împrumut din Imperiul Habsburgic.
Iluminatul public a constituit şi el, prilejul altor succese timişorene. Introducerea, în 1760 a
iluminatului cu lămpi cu petrol şi în 1855 a celui cu gaz, constituie premiere în Imperiul Habsburgic, însă
seara zilei de 12 noiembrie 1884 a plasat Timişoara ca primul oraş european cu străzile iluminate electric.
Se mai cuvine să amintim că la 1819 Timişoara este primul oraş din Europa Centrală în care s-a
administrat vaccinul antivariolic şi tot aici, în noiembrie 1823, Bolyai János a pus bazele primei geometri
neeuclidiene din lume.
Enumerarea ar mai putea continua cu primul serviciu telegrafic (1852), tramvaiul cu cai (1869),
Societatea Filarmonică (1871), reţeaua de telefonie (1879), prima stradă asfaltată (1895), primul tramvai
electric (1899) şi primul meci de fotbal (1899), toate premiere pentru teritoriul de azi al României.
Învăţământul nu a rămas, nici el, mai prejos. La doi ani după alungarea turcilor din Timişoara
***
(1718), călugării iezuiţi deschid prima şcoală publică, în cartierul Cetate , iar în 1758 în cartierul Maiere
(viitorul Elisabetin) se înfiinţează prima şcoală publică românească. În anii care au urmat, numărul şcolilor
creşte continuu şi în 1775 se deschide prima şcoală normală. Acest eveniment are o importanţă deosebită,
deoarece avea loc la doar patru ani (!!!) după înfiinţarea primei şcoli normale din Viena, capitala imperiului
[5]. În preajma Primului Război Mondial, Timişoara avea 72 de şcoli de diferite niveluri (36 de şcoli

* Cartea se numeşte : „Istoria şcolii de surdomuţi a oraşului Timişoara”. Vezi lucrarea bibliografică [17].
** Este vorba de Banatul istoric cuprins între Mureş, Tisa, Dunăre şi Carpaţii Meridionali.
*** Informaţia este preluată din lucrarea bibliografică [19]. În lucrarea [5], anul înfiinţării primei şcoli publice este 1726.

3