Page 7 - Ghe. Moldovan - Inceputurile invatamantului special in Timisoara

Motto :
„Orice civilizaţie adevărată nu poate exista decât
dintr-o parţială întoarcere în trecut, la elementele
lui bune, sănătoase.”
Mihai Emine

*
2. CINE A FOST KARL SCHÄFFER ?

Localitatea în care s-a născut Karl Schäffer este situată la aproximativ 15
kilometri nord-vest de centrul oraşului Timişoara şi până la cel de al Doilea
Război Mondial s-a numit Beşenova Nouă. Actualmente poartă numele de
Dudeştii Noi. În „Monografia Banatului”, scrisă de Ion Lotreanu la 1935, se
consemnează că „locuitorii acestei comune sunt germani de confesiune
romano-catolică”.
Aici, la 12 mai 1841 se naşte fiul cel mic al soţilor Schäffer
Johan şi Katalin, născută Reinert. Cei doi soţi mai aveau un fiu, Josef, mult
mai mare şi care, în scurt timp, va deveni învăţător în comuna Merţişoara
(actualmente Carani). La botez, noul membru al familiei a primit numele
Karl (Károly), după unchiul său matern care i-a fost naş.
KARL SCHÄFFERARL SCHÄFFER Copilăria, în sânul familiei, a fost scurtă. La 8 ani rămâne orfan
K
1885-190685-1906
18
1841-1912
Primul director al şcoliirimul director al şcolii de tată şi se mută la Merţişoara la fratele său, care din acel moment îi va
P
dirija cariera.
Şcoala elementară o absolvă în 1856, la Timişoara. Între 1856-58 urmează Liceul Real din
Szeged, iar între 1858-60 Şcoala Normală (Pedagogică) din Budapesta. Aici îşi ia bacalaureatul primind
Diploma de Merit [6]. În timpul ultimului an petrecut în capitala maghiară, Schäffer este beneficiarul unei
şanse care îi va direcţiona cariera viitoare. La Şcoala Normală din Budapesta s-a prezentat Alexander
(Sándor) Venus, directorul Institutului de Surdomuţi din Viena. Acesta a instituit un curs paralel de
surdologie. Cei 35 de absolvenţi, din anul 1860, ai şcolii au primit pe lângă diploma de învăţător pentru
şcolile publice şi pe cea de învăţător pentru surdomuţi [18].
Spiritul de observaţie al directorului Alexander Venus a intuit în persoana lui Karl Schäffer, pe
entuziastul şi neobositul căutător din domeniul învăţământului. Astfel, după un an petrecut de Schäffer ca
învăţător alături de fratele său (la Merţişoara), Alexander Venus îl cheamă la Viena, la institutul pe care îl
conducea. În acest fel, în anul şcolar 1861-62, Karl Schäffer predă ca învăţător la Institutul de Surdomuţi din
capitala imperiului. Schäffer profită de prezenţa sa aici pentru a-şi complecta studiile. În acest an îşi ia
diploma de „profesor de gimnastică” şi se înscrie la un curs, fără frecvenţă, ţinut la Politehnică în
specialitatea „studiul maşinilor şi matematică”. Pe acesta din urmă nu reuşeşte să-l termine deoarece în
toamna anului 1862 se îmbolnăveşte grav şi este nevoit să se întoarcă acasă [6].
Urmează o convalescenţă lungă şi abia în toamna anului 1863 revine la catedră. De data aceasta, cu
sprijinul episcopului Alexander Bonnaz, primeşte un post de învăţător la Şcoala Elementară din Timişoara –
Josefin [6 ; 17]. Din acest moment şi până la pensionarea sa în 1906, Karl Schäffer se va impune ca una
dintre personalităţile marcante ale învăţământului timişorean din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
* Numele SCHÄFFER este tipic germen. Grupul „sch”, care se citeşte „ş” ; vocala „ä”, care se citeşte „e” şi dubla
consoană „ff”, sunt elemente specifice ortografiei germane. De asemenea, terminaţia „er” este la fel de comună numelor
germane, ca şi „escu” pentru numele româneşti. Sub acest nume îl vom găsi în toate documentele. Prenumele său va
diferi în funcţie de limba care s-a folosit : Karl sau Carl în limba germană, Károly în maghiară şi Carol în română. Din
respect pentru etnia sa germană, în prezenta lucrare am folosit forma KARL. Fotografia a fost preluată din lucrarea
bibliografică [6].

5