Page 69 - MEHALA

În 1853 sunt înregistraţi 3375 locuitori, perimetrul
teritorial cuprindea 8046 iugăre, din care 1391 iugăre posesiuni

liber disponibile, care se aflau şi ele în posesia erariului
cameral. Preoţii ortodocşi se numeau: Stefan Dragolici, Gabriel
Nikolici şi Konstantin Hadschy (n.trad. Constantin Hagi);
institutor german era Anton Sunner şi cel român Antoniu
Laziciu. În 1854 primar era Kosta Tjinku (n. trad. Costa Tincu)
şi notar Lucas Gregus (n. trad. Luca Greguş)..

În 1861 este reactivată plasa Mehala, care în 1872
devine plasă centrală. Din 1861 până în 1866 în Mehala
pretorul plasei era Holdman de Mesko.
În 1865 existau în hotarul aşezării 1 mare proprietar şi
644 mici proprietari funciari, 4300 iugăre teren arabil, 751
iugăre fâneaţă, 1337 iugăre păşuni, 1277 iugăre pădure, 56
iugăre vii şi 438 iugăre de teren nefolosit, în total 8159 iugăre.

Venitul era estimat la 45.212 fl. C.M şi 23 cr. *
În 1869/70 a fost notar Aristid Nikolits. Anterior Mehala
primeşte un oficiu poştal. În anii 1869 - 1877 şeful poştei
(dirigintele oficiului poştal) era Emmerich Angyal, iar în 1881
Anna Angyal.
La 31 decembrie 1869 componenţa populaţiei se

prezenta în felul următor: locuitori prezenţi 4621, din care 2220
de sex bărbătesc şi 2401 femeiesc. După religii erau:
1451 romano-catolici, 26 greco-catolici, 2986 ortodocşi, 32
protestanţi, 12 reformaţi, 114 evrei. Şeptelul animal cuprindea:

1
* - florini C.M. (Fl.C.M.) = florini convenţionali = 1 /5 florini renani = 72
creiţari.
55