Page 68 - MEHALA
P. 68
* 1 stânjen austriac pătrat = 1,8965 m, 1 stja.p. = 3,59665 m².
În 1848 se aflau în aşezare 769 romano-catolici, 9
protestanţi, 3378 ortodocşi şi 65 evrei, în total 4221 locuitori.
La şcoala romano-catolică germană erau 161 elevi.
Până în 1848 Mehala aparţinea de plasa Timişoara. În
1848 în cadrul Plasei Superioare Timişoara este înfiinţată plasa
Mehala, care însă a fost desfiinţată spre sfârşitul anului 1849.
În anul 1850 Mehala devine o comună independentă,
înzestrată împreună cu Ghirodacu un notar, după ce deja în
1848 a luat sfârşit dreptul de patronaj al oraşului, Timişoara
nemaicontribuind din 1856 la bugetul scolar.
O sursă din anul 1851 ne redă următoarea descriere:
Mehala este un sat româno-german cu 3363 locuitori, între care
788 sunt catolici germani şi maghiari, 5 uniţi (greco-catolici
n.trad.) şi 2656 orodocşi, 43 de evrei şi 152 ţigani. Teritoriul
localităţii este plan şi foarte rodnic, în principal fiind produs
exclusiv grâul. El se întinde pe 8133 iugăre şi 127 stânjeni
austrieci pătraţi, din care 843 iugăre locuri de casă urbariale,
3051 iugăre teren arabil, 908 iugăre fâneţe, 610 iugăre şi 729
stânjeni austrieci pătraţi păşuni, 468 iugăre şi 1460 stânjeni
pătraţi teren liber, apoi 2751 iugăre în posesia camerei, din care
1016 iugăre sunt pădure şi 402 iugăre pârloagă. Tot aici se mai
găsesc şi 10 iugăre de sărături şi 40 de iugăre cu mlaştini. În
afara acestora pe teritoriu se află un turn de pulbere, aşanumita
“Grădină prezidenţială”, şi un poligon de tragere al orăşenilor,
unde timişorenii au obiceiul de a face excursii, o fabrică de
coloranţi şi una de ţigări, precum şi 127 de meseriaşi şi
comercianţi.
54