Page 66 - MEHALA
P. 66

* - fl. - florinul renan sau florinul Rinului (lat.: florenus Rheni) monedă
                     medievală de aur. cr. = creiţarul = 1/60 diviziune a florinului.
              nării sale au fost anulate. Acest lucru s-a întâmplat în legătură
              cu contractul de vânzare a Mehalei.
                     Oraşul Timişoara a decis în instrucţiunile date la 2 mai
              1792 deputaţilor trimişi la deschiderea dietei ungare de la Buda
              în   20   mai   1792   să   încerce   să   aducă   în   să   reglementeze

              problema moşiei Mehala. Cum însă preţul condiţionat la 21
              decembrie 1781 în “Actul de privilegiere al oraşului liber” nu a
              fost achitat camerei de către oraş, predarea reală a Mehalei nu a
              avut loc. De altfel, deputaţii oraşului nici nu au ajuns în 1792
              să   pună   problema   în   discuţie,   pentru   că   după   aprobarea
              cheltuielilor   de   război   şi   a   recrutărilor,   dieta   şi-a   închis

              lucrările. Deputaţii orăşeneşti s-au străduit de mai multe ori să
              rezolve problema. S-au adresat fără succes chiar şi regelui.
              Totul a fost degeaba. Până în 1815 s-au plătit 90.000 florini din
              preţul   de   cumpărare   şi   cum   această   sumă   nu   putea   fi
              retrocedată,   oraşului   i-a   fost   cedat   dreptul   de   uzufrucht   al
              moşiei, ipotecate fiind 1300 de iugăre teren arabil şi 8 iugăre de
              pădure. În 1825 încă timişorenii au urgentat predarea, dar iar s-

              au ivit dificultăţi. În 1830 deputatul Josef Klapka a declarat că
              Mehala este pierdută pentru Timişoara.
                     În 1793 oraşul a construit o nouă clădire pentru şcoala
              ortodocşii sârbi   şi de atunci învăţătorii lor erau obligaţi să
              predea nu numai în sârbă ci şi în germană.  În 1809 a fost

              înfiinţată o a doua clasă sârbească.
                     În anul 1794 este menţionat primul învăţător german,
              Jakob Neisel, căruia i-a urmat în 1796 Leonhard Hetterich.

              52
   61   62   63   64   65   66   67   68   69   70   71