Page 66 - MEHALA
P. 66
* - fl. - florinul renan sau florinul Rinului (lat.: florenus Rheni) monedă
medievală de aur. cr. = creiţarul = 1/60 diviziune a florinului.
nării sale au fost anulate. Acest lucru s-a întâmplat în legătură
cu contractul de vânzare a Mehalei.
Oraşul Timişoara a decis în instrucţiunile date la 2 mai
1792 deputaţilor trimişi la deschiderea dietei ungare de la Buda
în 20 mai 1792 să încerce să aducă în să reglementeze
problema moşiei Mehala. Cum însă preţul condiţionat la 21
decembrie 1781 în “Actul de privilegiere al oraşului liber” nu a
fost achitat camerei de către oraş, predarea reală a Mehalei nu a
avut loc. De altfel, deputaţii oraşului nici nu au ajuns în 1792
să pună problema în discuţie, pentru că după aprobarea
cheltuielilor de război şi a recrutărilor, dieta şi-a închis
lucrările. Deputaţii orăşeneşti s-au străduit de mai multe ori să
rezolve problema. S-au adresat fără succes chiar şi regelui.
Totul a fost degeaba. Până în 1815 s-au plătit 90.000 florini din
preţul de cumpărare şi cum această sumă nu putea fi
retrocedată, oraşului i-a fost cedat dreptul de uzufrucht al
moşiei, ipotecate fiind 1300 de iugăre teren arabil şi 8 iugăre de
pădure. În 1825 încă timişorenii au urgentat predarea, dar iar s-
au ivit dificultăţi. În 1830 deputatul Josef Klapka a declarat că
Mehala este pierdută pentru Timişoara.
În 1793 oraşul a construit o nouă clădire pentru şcoala
ortodocşii sârbi şi de atunci învăţătorii lor erau obligaţi să
predea nu numai în sârbă ci şi în germană. În 1809 a fost
înfiinţată o a doua clasă sârbească.
În anul 1794 este menţionat primul învăţător german,
Jakob Neisel, căruia i-a urmat în 1796 Leonhard Hetterich.
52