Page 65 - MEHALA

anual de 150 florini renani*.
În 1779 – 80, comunei Mihala, care conform calităţii

solului se afla în clasa I fiscală, i se impune o contribuţie de
2.350 florini renani şi 15 creiţari.
Tot atunci Banatul Timişoarei a fost înglobat Ungariei
şi împărţit în comitate. Satele şi moşiile, care erau toate în
posesia Camerei Imperiale de la Viena au fost scoase la
licitaţie. Mehala era de asemenea o moşie camerală, însă fiind

considerată o periferie a Timişoarei aşezarea a fost cedată în
1782 de cameră fără licitaţie oraşului Timişoara, care solicita
Mehalla, la un preţ estimat de 101.482 florini şi 32½ creiţari.
Noul posesor s-a îngrijit de îndată de creşterea
populaţiei. În anul 1784 oraşul Timişoara oferă comisiei de
colonizare în Mehala 20 de locuri de gospodării ţărăneşti şi alte
10 locuri de casă. În 1786 erau stabilite 19 familii germane,

care din punct de vedere religios aparţineau de parohia
romano-catolică din Iosefin. Tot atunci s-a discutat şi
popularea cu protestanţi, dar fără nici un fel de rezultat,
deoarece aceştia nu au găsit o biserică protestantă în localitate
iar oraşul Timişoara nu voia să permită construirea uneia.
În anul 1786 a fost construită biserica Sf. Nicolae, pictată în

anul 1819 de N. Aleksić.
În anul 1790 a fost primar Maxim Popovics.
Precum ştim, după moartea împăratului Iosif II (1790)
multe din deciziile sale şi contractele încheiate în timpul guver-

51