Page 63 - MEHALA

Mehala actual a cincea circumscripţie a oraşului
Timişoara a fost în trecut o comună independentă distinctă cu
propria ei evoluţie şi istorie, pe care o relatăm în cele ce
urmează.
Hotarul aşezării avea o suprafaţă de 12.769 iugăre* şi se
întindea de la cartierul periferic Iosefin spre nordvest până la

Beşenova (Dudeşti) şi Sânandrei, fiind plan, situat la altitudini
între 88 m (în sud) şi 98 m (în nord) faţă de nivelul Mării
Adriatice şi străbătut de pârâul Beregsău şi şanţul Crivabara. El
cuprinde tarlalele Selişte, Cioca şi Dealul Flămând precum şi
Pădurea Cioca unde a existat către sfârşitul secolului al XVII
pentru scurt timp un sat cu acelaşi nume.

* * *

Din vremea epocii otomane (1552-1716), nu a dăinuit
decât puţin până în prezent. Între altele s-a păstrat toponimul
Mehala, respectiv Mahalla, denumire preluată de popoarele
balcanice în limbile lor.

I. Localitatea Mehala.

În 14 septembrie 1722 “Administraţia Ţării” din
Timişoara, în calitate ei de autoritate supremă a provinciei
“Banatul Timişoarei” între anii 1716 şi 1778, dispune

magistraţilor şi deputaţilor din Palanca Mare a Timişoarei să nu

* - 1 iugăr = 1600 stânjeni pătraţi austrieci = 0,5754642 ha.
49