Page 104 - W. Stahli - Portul popular romanesc din Banat
P. 104

Ilustrata arat  tot un port feminin din vecin tatea  Caransebe ului,  zon
            cunoscut   i sub numele “ inutul gugulanilor”.
                 Cartea po tal  din imagine a circulat prin po t . Pe timbrul  po tei  maghiare
            aplicat pe fa a ilustratei în col ul de jos din stânga se g se te  tampila oficiului po tal
            din “KOLOZSVÁR” (Cluj) din anul  9 0, luna  i anul fiind ilizibile.
                 Din p cate nu dispun decât de o copie pe hârtie foto a acestei c r i po tale. Este
            una  dintre  cele câteva ilustrate cu porturi populare pe care nu am reu it s  le
            achizi ionez în original.

                 IV. 2   "Port din C rbunar (B nat)" – (pag. 95, imaginea din dreapta).
                 Cartea po tal  cu portul feminin din C rbunari (conform ortografiei actuale)
            face parte din seria cu titlul scris cu caractere aldine.
                 Imaginea ne prezint  o fat  îmbr cat  într-un splendid port popular  din
            C rbunari, localitate întemeiat  în  775 cu “bufenii” adu i din nordul Olteniei pentru
            a produce mangalul necesar prelucr rii minereurilor neferoase de la Sasca Montan .
                 Ilustrata a circulat prin po t , pe  tampila aplicat  mai poate fi descifrat  data
            “913-MAR 3”, destinatar  fiind o “Fräulein Katinka Erntner,  Fehértemplom,
            Orschowaer G. 62“, (în traducere:  Domni oara Katinka Erntner, Biserica Alb ,
            Strada Or ovei 62), o persoan  al c rei nume nu ne spune nimic.
                 Mult mai interesant este mesajul c r ii po tale, o poezie scris  în graiul nem ilor
            din zona montan  a Banatului, versuri pe care le redau mai jos, inclusiv traducerea.

                 Der Hut hat a Loch                 P l ria are o gaur
                 Und die Stiefel ka Sohlen           i cizmele n-au talp
                 Mein Kuttl muss heit’no            Haina trebuie înc  azi
                 Der Schneider g’schwind holen.     Croitorul s-o dreag  rapid.
                 Krawatten ist z’rissen             Cravata e rupt ,
                 Der Kragen ist zerfetzt,           Gulerul e zdren uit,
                 Dann hab ich mich obendrein         i pe lâng  astea toate
                 In die Farb einigezetzt!           În vopsea m-am  ezut!
                 Ka Knopf will mehr halten          Nici un nasture nu vrea s   in
                 Der Mantel wird grau               Paltonul a devenit cenu iu
                 Jetzt schau ich mich aber          Dar acum o s  m  uit
                 Bald um a Frau!                    Curând dup  o muiere!

                 Mesajul care se temin  cu “... multe s rut ri  i salut ri din partea credinciosul
            Franzi”,  este  oare aluzia a unui “moal r” la o apropiat  cerere în c s torie?

            96
   99   100   101   102   103   104   105   106   107   108   109