Page 206 - W. Stahli - Portul popular romanesc din Banat

V.09 “Paprika és hagyma árusitók délmagyarországi vásárom –
Jahrmarkt in Südungarn, Paprika- und Zwiebelverkäufer” – “Târg de ar în
Ungaria – vânz torii de piparc i de ceap ” – este o alt ilustrat (pag. 99, sus),
editat sub nr. 254 de Photobromüra Temesvár.
Banatul istoric cuprindea i satele din vecin tatea ora ului maghiar Mako, zon
vestit pentru cultivarea pip rcii (ardeiului) i a cepei. Foarte cunoscut b n enilor era
nu numai piparca pentru boia, ci i “Ceapa de Mac u” (de Mako).
Bineîn eles c i românii din satele aflate la sud de Mure , cum ar fi Cenadul,
cultivau i ei piparc i ceap . Unul din ei apare i în imaginea ilustratei în dreptul
cociei cu coviltir. El poart o chime i izman alb i cizme de piele, o costuma ie
des întâlnit i în sate precum Cenad, Saravale sau Secusigiu.

V. 0 “Gyömölcsvásár Délmagyarországon. / Jahrmarkt in Südungarn.
Obstverkäufer.” - în traducere “Târg de ar din sudul Ungariei. Vânz torii de
fructe”. (Photobromüra Temesvár nr. 255).
i aceast carte po tal (pag. 99, jos) face parte din colec ia publicat de
editura timi orean , pe la sfâr itul primului deceniu al anilor 900.
Imaginea ne prezint un târg de ar cu sectorul produc torilor de fructe.
Aceste târguri se organizau de obicei toamna, dup terminarea recoltatului i a
sem n rii cerealelor, atunci când paorii aveau ceva mai mult timp la dispozi ie. În
afar de aceasta, toamna, dup “culegerea bucatelor”, erau disponibile cantit i mai
mari de produse destinate valorific rii.
Tot aici ranii se aprovizionau la rândul lor cu produse me te ug re ti i
artizanale oferite spre vânzare de al i produc tori.
La vederea c ru elor cu coviltir ale “vânz torilor de fructe” este imposibil s
nu-mi amintesc de versurile i melodia cunoscutului cântec din folclorul c r an
“Gugulan cu car cu mer ” :
“P i gugulan cu car cu mer , Eu vând mer â vând per ....”.
Cântecul aminte te de plecarea gugulanilor cu cocia plin de fructe “pe sate”
(adic în câmpie) unde merele i perele ( i foarte adesea i sticlele cu r chie) erau
schimbate în natur pe grâu i porumb, cereale care nu d deau recolte satisf c toare în
zona montan .
Nu tim dac vânz torii de fructe din imagine erau gugulani, dar în partea
stâng a imaginii i aproape de margine se afl un ran îmbr cat cu o chime lung
pân la genunchi, izman alb , cu un cojoc de culoare maronie i înc l at cu cizme.
B nuiesc c ar putea s fi fost gugulan!
Ambele ilustrate nu au circulat prin po t .
198