Page 210 - W. Stahli - Portul popular romanesc din Banat
P. 210
V. 3 “TEMESVÁR Josefstädter-Scudier-Platz – Josefvárosi Scudier-tér”
(Timi oara Iosefin – Pia a Scudier) - o carte po tal (pag. 203, sus) cu imaginea
pie ei din Iosefin, editat în al doilea deceniu al veacului trecut de c tre “Gerö
könyvkereskedö, Témesvár”, în traducere “Libr ria Gerö, Timi oara”.
Pia a “s pt mânal ” din Iosefin a fost în prima jum tate a secolului trecut cea
mai frecventat pia timi orean . Situat în apropierea g rii, permitea u or accesul
ranilor din împrejurimile Timi oarei, care veneau aici s - i vând legumele, fructele
i diverse produse alimentare de origine animal . Cump r tori erau locuitorii
Timi oarei, func ionari, me te ugari, intelectuali i muncitori din fabricile situate atât
în cartierul Fabric cât i în Iosefin pe malul canalului Bega.
În imagine distingem atât cump r tori cât i vânz tori în costumele tradi ionale
ale locuitorilor din Banat. Româncele se recunosc u or prin portul format din poale de
culoare alb i cotrân e de culoare închis , în timp ce v boaicele poart rochii (fust )
i or uri de culoare închis .
Cu banii ob inu i din vânzarea produselor proprii, s tenii î i cump rau produse
me te ug re ti i industriale. Bineîn eles c o parte din banii ob inu i erau “pu i de-o
parte pentru zile negre”. În treac t fie spus, cea mai urât zi neagr era cea sortit pl ii
impozitelor, o dat care i-a p strat înc rc tura semantic negativ de-a lungul anilor
pân în prezent.
Ilustrata din imagine prezint pe verso un text scris în limba francez datat “10
Décembre 1919” i care începe cu cuvintele “Ma cher Maman”. Lipsa timbrului i a
adresei denot c ilustrata a fost expediat în plicul unei scrisori.
V. 4 “LIPOVA PIA A” – este tot o carte po tal foto (pag. 203, jos)
publicat circa 930 de c tre “Edit. I Schöner, Lipova“. Tot pe verso este men ionat
i numele fotografului: Molnar.
În imagine avem un instantaneu din pia a Lipovei. În prim plan vedem mai
multe persoane îmbr cate în haine specifice sezonului rece. Atât femeia care st
aplecat , cât i b rbatul din dreapta ei poart haine de felul celor purtate de ranii
români din împrejurimi. Îmbr c mintea groas a acestora denot c veneau din alt
localitate i erau preg ti i pentru eventualitatea unei zile reci. Ambii poart c bat cu
toate c nu era o zi friguroas , pentru c persoanele de la tarabele din spate sunt
îmbr cate mult mai sub ire.
În stânga imaginii i mai în spate se v d o cocie tras de cai i în spatele ei un
car tras de o pereche de boi. Sunt mijloacele de transport cu care ranii î i aduceau
produsele la pia .
Cartea po tal ilustrat din imagine nu a circulat prin po t .
202