Page 212 - W. Stahli - Portul popular romanesc din Banat
P. 212
V. 5 “Káransebes Philipp’s Hof – Philipp udvar” – Caransebe –
(Restaurantul) Curtea lui Filip. O carte po tal (pag. 205, sus) din anul 908,
cump rat de la un magazin de antichit i din Bucure ti.
Plicul cu aceast ilustrat a fost expediat de la Bucure ti, ca scrisoare
recomandat . Dup ce a fost “prelucrat” timp de ase zile, tot la Bucure ti de c tre
po ta român , a fost predat po tei germane. Cele ase zile petrecute în “prelucrare” la
Bucure ti sunt îns un fleac în compara ie cu cele aptesprezece zile, cât i-au trebuit
po tei germane, pentru ca plicul s ajung la destina ie!
Record, nu glum !
În imagine se vede cl direa pe a c rei fa ad distingem cuvintele “CAFE-
RESTAURANT”. În prim plan vedem un târg de produse agricole, expuse aici atât în
vrac cât i ambalate în saci. Produc torii i vânz torii acestora poart “ oale” specifice
portului popular din zon : poale i cotrân la femei, chime lung pân la genunchi,
izman i laib r la b rba i.
V. 6 “Lugos. Izabella tér. – Isabella Platz. – Pia a Regina Maria.” –
Ilustrata din imagine (pag. 205, jos) a fost publicat de “Gutemberg”-nyomda
Kiadása Lugos (Editura tipografiei „Gutemberg“ Lugoj) pe la începutul celui de-al
doilea deceniu al veacului trecut.
În imagine avem, a a cum a notat expeditorul c r ii po tale în col ul din
dreapta-jos, în limba german , un“Wochenmarkt” – un târg s pt mânal.
Fostul ora de re edin al jude ului Cara -Severin, avea i în trecut o popula ie
majoritar româneasc . Toate satele învecinate situate între Iosif l u i G vojdia, sate
care aprovizioneaz i azi Lugojul cu produse alimentare (legume, fructe, carne), sunt
sate române ti. Unul din aceste sate, Belin ul era renumit pentru cartofii din soiul local
Chiulbaba cultivat aici. S mân a acestui soi s-a pierdut de mult, îns renumele a
r mas. Belin enii i-au extins paleta i cultiv acum alte soiuri, “la mod ” fiind cartofi
de culoare mov, al c ror pre este dublu fa de cartofii “obi nui i”.
Desigur c i la acest târg s pt mânal, fotografiat înaintea Primului R zboi
Mondial, marea majoritate a persoanelor era de etnie român .
Cartea po tal din imagine a circulat fiind expediat de la Lugoj i are aplicat
tampila oficiului po tal din data de “29.OCT.926” ( 926). Expeditor era Robert
Koch, un muzician care de la începutul veacului trecut i pân la plecarea sa la Viena
( 938), a de inut i func ia de organist al bisericii evanghelice din Lugoj. Koch era nu
numai muzician, ci i filatelist i colec ionar de ilustrate, fiind membru al asocia iei
filatelice “Terra”.
204