Page 212 - W. Stahli - Portul popular romanesc din Banat
P. 212

V. 5  “Káransebes  Philipp’s Hof – Philipp  udvar”  –  Caransebe  –
            (Restaurantul) Curtea lui Filip.  O  carte po tal  (pag. 205, sus) din anul  908,
            cump rat  de la un magazin de antichit  i din Bucure ti.
                 Plicul cu aceast  ilustrat  a fost expediat de la Bucure ti, ca scrisoare
            recomandat . Dup  ce a fost “prelucrat” timp de  ase zile, tot la Bucure ti de c tre
            po ta român , a fost predat po tei germane. Cele  ase zile petrecute în “prelucrare” la
            Bucure ti sunt îns  un fleac în compara ie cu cele  aptesprezece zile, cât i-au trebuit
            po tei germane, pentru ca plicul s  ajung  la destina ie!
                 Record, nu glum !
                 În imagine se vede cl direa pe a c rei fa ad  distingem cuvintele “CAFE-
            RESTAURANT”. În prim plan vedem un târg de produse agricole, expuse aici atât în
            vrac cât  i ambalate în saci. Produc torii  i vânz torii acestora poart  “ oale” specifice
            portului popular din zon : poale  i cotrân   la femei, chime   lung  pân  la genunchi,
            izman   i laib r la b rba i.

                 V. 6  “Lugos. Izabella tér. – Isabella  Platz.  –  Pia a  Regina  Maria.”  –
            Ilustrata din imagine (pag. 205, jos) a fost publicat   de  “Gutemberg”-nyomda
            Kiadása Lugos (Editura tipografiei „Gutemberg“ Lugoj) pe la începutul celui de-al
            doilea deceniu al veacului trecut.
                 În  imagine  avem,  a a  cum a notat expeditorul c r ii po tale în col ul din
            dreapta-jos, în limba german , un“Wochenmarkt” – un târg s pt mânal.
                 Fostul ora  de re edin   al jude ului Cara -Severin, avea  i în trecut o popula ie
            majoritar româneasc . Toate satele învecinate situate între Iosif l u  i G vojdia, sate
            care aprovizioneaz   i azi Lugojul cu produse alimentare (legume, fructe, carne), sunt
            sate române ti. Unul din aceste sate, Belin ul era renumit pentru cartofii din soiul local
            Chiulbaba cultivat aici. S mân a acestui soi s-a pierdut de  mult,  îns   renumele  a
            r mas. Belin enii  i-au extins paleta  i cultiv  acum alte soiuri, “la mod ” fiind cartofi
            de culoare mov, al c ror pre  este dublu fa   de cartofii “obi nui i”.
                 Desigur c   i la acest târg s pt mânal, fotografiat  înaintea  Primului  R zboi
            Mondial, marea majoritate a persoanelor era de etnie român .

                 Cartea po tal  din imagine a circulat fiind expediat  de la Lugoj  i are aplicat
             tampila oficiului po tal din data de “29.OCT.926” ( 926). Expeditor era  Robert
            Koch, un muzician care de la începutul veacului trecut  i pân  la plecarea sa la Viena
            ( 938), a de inut  i func ia de organist al bisericii evanghelice din Lugoj. Koch era nu
            numai muzician, ci  i filatelist  i colec ionar de ilustrate, fiind membru al asocia iei
            filatelice “Terra”.

            204
   207   208   209   210   211   212   213   214   215   216   217