Page 133 - SUMMA CUM FRAUDE

În concluzie, aplicarea acestei tehnologii este recomandată doar pe o
suprafaţă restrânsă, pe terenuri în pantă şi în zone afectate de vânturi puternice
pentru protecţia împotriva eroziunii.

În cele două pagini cu informaţii referitoare la această tehnologie, autorii se
rezumă doar la scoaterea în evidenţă a “avantajelor”, şi trec sub tăcere faptul că
tehnologia de cultură a porumbului prin semănat direct pe un sol acoperit cu mulci

prezintă şi o serie de dezavantaje.

Astfel, stratul de mulci împiedică încălzirea solului şi uscarea lui, intrarea pe
teren fiind întârziată cu mai multe zile faţă de solul neacoperit şi arat din toamnă. În
cazul unei primăveri cu precipitaţii mai abundente, acest lucru prezintă riscul depăşirii
epocii optime de semănat.
Pentru răsărire, porumbul necesită o temperatură a solului de circa 10°C. În
cazul în care solul este relativ umed şi temperatura persistă o perioadă de timp sub
limita de 9 - 10°C, seminţele semănate şi gonflate sau încolţite nu răsar şi sunt
expuse atacurilor ciupercilor patogene (Fuzarium) şi cultura riscă să fie compromisă.

Întârzierea posibilităţii de a intra pe teren, respectiv semănatul întârziat este
un factor care influenţează negativ producţia. Cu toate acestea într-un articol publicat
în revista Research Journal of Agricultural Science (42 (4), 2010) , şi care îl are
ca şi coautor pe dl. prof. dr. Paul Pîrşan, producţiile obţinute în variantele semănate
în covor vegetal mort sunt superioare faţă de martorul cultivat în arătură de toamnă.
(https://www.academia.edu/11039647/RESEARCH_CONCERNING_MAIZE_CULTIVATION_TECHNOLO
GY_SPECIFIC_TO_THE_PERMANENT_VEGETAL_COVER_SYSTEM_IN_THE_CONDITIONS_OF_TH
E_WESTERN_PLAIN_ROMANIA)

Aceste rezultate nu sunt confirmate de cercetările efectuate în Elveţia (Sturny
W. G., Meerstetter A. 1990) şi nici de experienţele efectuate în landul Baden-
Württemberg din Germania (Waldorf & Grimm - 2003), unde variantele în care

porumbul a fost semănat direct în mulci au dat producţii cu 6 % mai mici în
comparaţie cu martorul cultivat în mod convenţional (teren arat)
(http://www.ohnepflug.de/index.php/forschung-und-versuche/auswirkungen-auf-
landwirtschaftliche-belange/ertrag-und-qualitaet/mais).

Referitor la faptul că această tehnologie ar fi aplicabilă doar în regiunile cu
2
precipitaţii cuprinse între 500 şi 650 litrii/m menţionez că datele experimentale şi
indicaţiile administraţiei agricole din Germania sunt comparabile cu cele din România
şi datorită faptului că în zonele de câmpie din nord-estul Germaniei media anuală a
2
precipitaţiilor nu depăşeşte valoarea de 600 litrii/m , după cum se vede din harta
anexată (sursă: http://imk-tornado.physik.uni-karlsruhe.de/~muehr/Karten/regen6190jahr.png).
De altfel nici solurile formate în acest climat nu diferă de cele din câmpia de vest,
respectiv din zona unde autorii “invenţiei” au făcut experimentarea.

127