Page 165 - SUMMA CUM FRAUDE

Pe baza acestor “realizări” domnul prof. dr. ing. Paul Pârşan ajunsese rector,
domnul dr. ing. Florin Imbrea a avansat la gradul didactic de profesor şi mai apoi la

funcţia de decan al Facultăţii de Agricultură, domnul dr. ing. Cosmin Popescu a
fost şi el avansat profesor şi este actualul rector al Universităţii!
De cele două cacealmale prezentate pe post de “invenţii” au profitat şi doamna
dr. Ilinca Merima Imbrea, soţia domnului Florin Imbrea cât şi domnul dr. ing.

Lucian Florin Botoş, care a fost avansat în funcţia de conferenţiar.

Dar despre aceste persoane mă voi ocupa în capitolul următor.

Ar fi fost naiv să se creadă că, toate demersurile mele referitoare la cele două
cereri de brevet de invenţie, vor avea urmări pentru persoanele implicate. Într-o altă

ţară desigur, dar nu şi în România zilelor noastre unde, cum a constatat jurnalista
Florina Pop: “Plagiatorii, sau cei care ştiau să-i manipuleze pe plagiatori au devenit
şefi de catedre, directori de departamente, decani, rectori.“

(http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/serial-despre-plagiat-episodul-i-nu-cautati-plagiatul-
lumea-politica-doar-victimele-lui-adevaratii-faptasi-universitarii-
1_54da1d83448e03c0fd78a259/index.pdf). La o concluzie similară ajunge şi domnul dr.
Daniel Vighi de la Universitatea de Vest, când într-un interviu acordat ziarului

Timpolis, declară că: “Sunt tot mai mulţi tineri merituoşi care şi-au construit
carierele pe muncă cinstită. Dar, din păcate, există şi o categorie de universitari de
vârsta mea, pentru care singurele valori după care s-au ghidat par să fie plagiatul,

minciuna şi banul” (http://timpolis.ro/arhiva/articol-plagiatul-tratat-cu-discretie-la-
universitatile-din-timisoara-22555.html).
Faptul că şi la celelalte universităţi timişorene situaţia nu este cu nimic mai

bună, ar fi o slabă consolare.

Cu toate acestea în zilele trecute, când mă documentam pentru acest capitol am
realizat că în România mai sunt persoane şi instituţii care se pot bucura de încredere.

Astfel, dorind să fiu sigur că cele două “brevete de invenţii” nu au fost atribuite, am
răsfoit pe computer publicaţia BOPI. Am avut plăcuta surpriză să constat că
evaluatorii OSIM-ului nu s-au lăsat impresionaţi de titlurile şi medaliile universitarilor
timişoreni şi au respins cele două cereri de brevet!

Astfel, cererea de brevet privind tratamentul seminţelor de porumb cu unde
magnetice a fost respinsă la circa cinci luni după contestaţia trimisă de mine la OSIM

în data de 17.12.2015.
Respingerea cererii cu nr. 00593 din 2011 a fost publicată în numărul din 30
septembrie 2016 al Buletinului Oficial de Proprietate Industrială (BOPI). Tot aici
este specificat şi “numărul şi data comunicării hotărârii de respingere a cererii de

159